Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea se constituie într-o analiză detaliată a modului în care a fost posibilă/necesară extinderea spațiului comunitar și ulterior al UE de la 6 state fondatoare la 28 (27), dar și a necesității/oportunității dezvoltării cadrului legal și a competențelor Uniunii. În această manieră, crizele și compromisurile europene devin componente ale structurii profunde a integrării europene și oferă o imagine a cărei „predictibilitate retrospectivă” este extrem de utilă pentru înțelegerea deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană (aspect care se constituie și în capitolul final al lucrării). Astfel, lucrarea propune o secțiune transversală a structurii procesului de integrare europeană și plecând de la aceste elemente plasate într-o perspectivă diacronică, oferă un cadru necesar pentru structurarea explicațiilor cu privire la poli-criza europeană contemporană.
Prefaţă. Plimbare printr-o pădure narativă europeană (Ruxandra Ivan);
Prolog;
Capitolul I. Integrarea europeană – context istoric şi viziuni concurente:
I.1. Problema germană, războaie şi începuturile istoriei integrării europene;
I.2. Integrarea europeană – două cadre de analiză;
I.2.1. Walter Lipgens sau triumful principiului supranaţional. Integrarea
europeană ca proiect federal:
1.2.1.1. Altiero Spinelli – un federalist ineluctabil;
I.2.2. Alan S. Milward sau salvarea statului-naţiune. Confederaţie şi cooperare
Interguvernamentală;
Capitolul II. Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial – primele proiecte de
cooperare europeană:
II.1. Europa postbelică şi noul context internaţional;
II.2. Planul Marshall, Doctrina Truman şi Organizaţia Europeană pentru
Cooperare Economică;
II.3. Consiliul Europei;
II.4. Europa postbelică – Război Rece şi securitate;
Capitolul III. Tratatele Fondatoare: Tratatul de la Paris şi Tratatele de la Roma:
III.1. Tratatul de la Paris: prima Comunitate europeană;
III.1.1. Tratatul de la Paris – obiective şi prevederi instituţionale;
III.2. Tratatele de la Roma: Comunităţile Europene;
III.2.1. Propuneri, dezbateri, perspective;
III.2.1.1. Raportul Spaak;
III.2.2. Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA / EURATOM);
III.2.3. Comunitatea Economică Europeană (CEE);
III.2.3.1. Tratatul de la Roma – obiective şi prevederi instituţionale;
Capitolul IV. Consolidarea Comunităţii Europene şi primele crize:
IV.1. EFTA: limitele unui scenariu alternativ de integrare;
IV.2. Comunităţile Europene – dizidenţa franceză şi criza scaunului gol;
IV.2.1. Charles de Gaulle şi Europa patriilor;
IV.2.2. Criza scaunului gol şi Compromisul de la Luxemburg;
Capitolul V. Conferinţa de la Haga şi Extinderea Comunităţii Europene:
V.1. Marea Britanie în era de Gaulle;
V.2. Summitul (spiritul) de la Haga;
V.2.1. Definitivarea;
V.2.2. Extinderea:
V.2.2.1. Marea Britanie;
V.2.2.2. Irlanda;
V.2.2.3. Danemarca;
V.2.2.4. Norvegia;
V.2.3. Aprofundarea:
V.2.3.1. Uniunea Economică şi Monetară (UEM);
V.2.3.2. Cooperarea Politică Europeană (CPE);
V.2.3.3. Consiliul European;
Capitolul VI. Comunitatea Europeană – perspective politice şi o nouă extindere:
VI.1. Raportul Tindemans şi Raportul celor Trei Înţelepţi;
VI.2. Un altfel de integrare europeană şi revitalizarea Comisiei Europene;
VI.3. Rabatul britanic sau I want my money back!;
VI.4. O nouă generaţie de lideri politici europeni;
VI.5. Parlamentul European şi Proiectul de Tratat instituind
Uniunea Europeană;
VI.6. Extinderea mediteraneeană (sudică) – „1+2”:
VI.6.1. Grecia;
VI.6.2. Peninsula Iberică;
Capitolul VII. Actul Unic European:
VII.1. Jacques Delors şi relansarea integrării europene;
VII.2. Actul Unic European – prevederi şi inovaţii politice:
VII.2.1. Piaţa Unică;
VII.2.2. Reforme instituţionale;
Capitolul VIII. Tratatul de la Maastricht – Tratatul instituind Uniunea Europeană
(TUE):
VIII.1. Negocieri şi perspective concurente;
VIII.2. Pilonul I – Comunităţile Europene:
VIII.2.1. Uniunea Economică şi Monetară şi Europa à la carte;
VIII.2.2. Subsidiaritate şi cetăţenie europeană;
VIII.2.3. Noi prevederi instituţionale şi politice;
VIII.3. Pilonul II – de Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC);
VIII.4. Pilonul III – Cooperarea în domeniul Justiţiei
şi Afacerilor Interne (JAI);
Capitolul IX. Prima extindere a Uniunii Europene / Extinderea EFTA;
Capitolul X. Tratatul de la Amsterdam – Tratatul consolidat asupra
Uniunii Europene:
X.1. Necesitatea reformei şi constituirea „Grupului de reflecţie”;
X.2. Reforma pilonului comunitar;
X.3. PESC – reformă şi operaţionalizare;
X.4. Reforma structurală a pilonului;
Capitolul XI. Tratatul de la Nisa:
XI.1. Necesitatea unui nou cadru legal al UE;
XI.2. Comitetul înţelepţilor şi necesitatea constituţionalizării tratatelor;
XI.3. Instituţii şi reforme instituţionale;
XI.4. Reforma PESC;
XI.5. Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale;
Capitolul XII. Convenţia Constituţională / Tratatul Constituţional:
XII.1. Declaraţia de la Laeken asupra viitorului Uniunii Europene;
XII.2. O nouă strategie: Convenţia asupra viitorului Uniunii Europene;
XII.3. Constituţionalizare şi Tratat constituţional;
XII.4. Referendumuri şi respingerea Tratatului constituţional;
Capitolul XIII. Extinderea „10+2” – Reîntregirea continentului european:
XIII.1. Sfârşitul Războiului Rece – motivaţii, sprijin şi condiţionalităţi;
XIII.2. Instrumente şi strategii de extindere;
XIII.2.1. Formatul „10+2”;
XIV.2.1.1. România şi Bulgaria;
XIV.2.1.2. Malta şi Cipru;
XIII.2.2. Dincolo de extinderea „10+2”;
XIII.2.2.1. Turcia;
XIII.2.2.2. Croaţia şi Balcanii de Vest;
Capitolul XIV. Tratatul de la Lisabona:
XIV.1. Eşecul constituţionalizării şi „perioada de reflecţie”;
XIV.2. Reluarea negocierilor pentru revizuirea cadrului legal al UE:
XIV.2.1. Argumentele Germaniei;
XIV.2.2. Argumentele Franţei;
XIV.2.3. Poziţia Poloniei;
XIV.3. Conferinţa interguvernamentală şi Tratatul de la Lisabona:
XIV.3.1. Revizuiri ale cadrului legal;
XIV.3.2. Reforme instituţionale;
XIV.3.3. Procesul decizional;
XIV.4. Ratificarea Tratatului de la Lisabona şi şocul irlandez;
XIV.5. Reprezentarea internaţională: opţiune riscantă
vs opţiune convenabilă;
XIV.6. Necesitatea unor amendamente;
Capitolul XV. Crize europene şi Brexit – an ever smaller Union?:
XV.1. Uniunea Europeană – o istorie marcată de crize;
XV.2. Uniune Europeană – crize şi provocări actuale;
XV.3. Brexit – cea mai recentă criză a Uniunii Europene;
XV.4. Articolul 50 – Ghid practic de părăsire a Uniunii Europene;
Epilog;
Bibliografie
Bogdan Ștefanachi (n. 1975, Iași) este conferenţiar doctor abilitat la Facultatea de Filosofie
și Știinte Social-Politice, Departamentul de Știinte Politice, Relaţii Internaţionale
și Studii Europene din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A
absolvit Facultatea de Filosofie, secţia Filosofie (1998) și, ulterior, Știinţe Politice
(2001). În 2004 obţine diploma de master în Studii Europene, specializarea
Integrare Politică Europeană, iar în 2005 devine Bursier Nicolae Titulescu al
Guvernului României, la Warwick University, Marea Britanie. În 2006 a primit
titlul de Doctor Magna cum Laude în Filosofie. Este coordonator al
departamentului Managementul Conflictelor din cadrul Centrului de Studii
pentru Securitate Regională, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,
redactor la Analele știinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
(Ştiinţe politice, Serie nouă) și editor al revistei știintifice Logos&Episteme. În
calitate de autor a publicat cărţile Legitimarea puterii politice (2001), Filosofia noii
economii – modalitate de legitimare a liberalismului (2005), European Union
Structures and Policies. A Learning and Teaching Guide (2005), precum și
numeroase articole ori contribuţii în volume colective din ţară și din străinătate,
temele abordate fiind din sfera relaţiilor internaţionale, securităţii internaţionale
și teoriei politice.
