Descriere
Sumar
Despre autori
Cuvânt înainte de prof. univ. dr. Doina Balahur
Lucrarea studiază unul dintre cele mai grave fenomene recente prin care trece societatea ucraineană, în primul rând, și cele europene sau transcontinentale, în al doilea rând, referindu-se la exodul declanșat ca urmare a invaziei Ucrainei de Federația Rusă, la începutul anului 2022 (februarie), și, în mod direct, la integrarea în societatea românească a imigranților proveniți din marea dislocare generată de războiul ruso-ucrainean. Sunt avute în vedere trei dimensiuni, considerate subsisteme sau componente ale ansamblului social: educația, sănătatea și ocuparea în muncă. Este abordată, într-un mod tangențial, și problema locuirii ca a patra dimensiune, deoarece pe parcursul documentării, dar și prin studiile practice realizate, am constatat rolul și importanța pe care aspectul în sine îl are pentru refugiați.
«Cartea analizează în profunzime integrarea refugiaților ucraineni în România, având ca piloni principali educația, sănătatea și piața muncii, aspecte esențiale pentru asigurarea unei vieți demne și autonome. Prezenta lucrare își propune nu doar să analizeze aceste aspecte, ci să ofere și o perspectivă asupra dificultăților întâmpinate, a inițiativelor reușite și a pașilor necesari pentru o integrare sustenabilă. Printr-o documentare riguroasă și o analiză clară, autorul reușește să contureze o imagine realistă a situației, oferind atât o radiografie a prezentului, cât și posibile direcții pentru viitor.»
Prof. univ. dr. Doina Balahur
«Volumul oferă o foarte bună descriere teoretică a fenomenului migraţiei din perspective diverse (legislative, relaţii internaţionale, sociale, psihologice ş.a.). Lucrarea include o foarte bună sinteză a cunoaşterii anterioare. Ceea ce asigură caracterul excepţional decurge din posibilitatea pe care a avut-o autorul de a realiza propria cercetare într-un context nemaiîntâlnit de câteva generaţii de specialişti. Putem constata mai mult decât meritoriul fapt că analizele din acest volum, conceptualizările, clarificările, exemplificările, propunerile de lege vin în întâmpinarea nevoilor exprimate de studenţi şi practicieni din domeniile sociologiei, asistenţei sociale, relațiilor internaţionale, dreptului şi altor arii conexe. Lucrarea reprezintă primul sau unul dintre primele rezultate ale unui solid demers de cercetare ştiinţifică a implicaţiilor sociale (şi nu numai) ale unui eveniment încă în desfăşurare.»
(Prof. univ. dr. Conțiu Tiberiu Șoitu)
«Întreg demersul științific a avut un scop științific bine precizat și delimitat chiar de la început: identificarea și analiza fenomenului migrației în România și a integrării refugiaţilor ucraineni pe trei dimensiuni: educaţie, sănătate şi muncă. Relevant este capitolul patru, care este rezervat metodologiei cercetării, designului metodologic (un design metodologic complex, mixt), alegerii paradigmei de cercetare și a instrumentelor de cercetare (calitative și cantitative), demers care a respectat valorile impuse de etica și deontologia cercetării științifice.»
(Prof. univ. dr. Gheorghița Nistor)
Cuvânt înainte (Doina Balahur)
Mulţumiri
Introducere
Capitolul I. Delimitări conceptuale privind migraţia şi beneficiarii protecţiei internaţionale
1.1. Noţiunile migraţie, solicitant de azil, refugiat, protecţie subsidiară,
protecţie temporară
1.1.1. Statutul solicitantului de azil
1.1.2. Statutul de refugiat, la nivel internaţional şi în România
1.1.3. Protecţia subsidiară, în România
1.1.4. Protecţia temporară, în Uniunea Europeană şi în România
1.2. Gеnеza şі еvοluţіa incipientă a рrоblеmеі rеfugіaţіlоr
1.3. Regimul juridic al beneficiarilor de protecţie internaţională,
în Uniunea Europeană şi în România
1.4. Criterii pentru determinarea statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare
1.5. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de protecţie internaţională
din România
1.5.1. Drepturile beneficiarilor
1.5.2. Obligaţiile beneficiarilor
Concluzii
Capitolul II. Paradigme, teorii şi modele asociate fenomenului migraţionist
Studii şi cercetări relevante
2.1. Explicarea fenomenului migraţionist în ştiinţele sociale.
Paradigme şi curente de gândire asociate
2.1.1. Paradigma clasică şi cea neoclasică
2.1.2. Paradigma istorico structurală
2.2. Teoriile sociologice clasice referitoare la migraţie
2.2.1. Teoria lui Ravestein
2.2.2. Teoria bispaţialităţii şi a imboldului pasionar
2.2.3. Teoria fazelor procesului migraţional
2.2.4. Teoria stadială a proceselor migraţionale
2.2.5. Teoria pieţei duale sau a segmentării forţei de muncă
şi a ierarhiei sociale
2.2.6. Teoria integrării, numită şi a asimilării sau aculturaţiei
2.2.7. Teoria reţelelor de migraţie
2.2.8. Teoria migraţiei selective
2.2.9. Teoria spaţiilor sociale transnaţionale
2.3. Teoriile sociologice neoclasice referitoare la migraţie
2.3.1. Teoria economică neoclasică a migraţiei
2.3.2. Teoria sistemului mondial
2.4. Teorii care explică perpetuarea migraţiei în timp
2.4.1. Teoria reţelelor
2.4.2. Teoria cauzalităţii cumulative
2.5. Alte teorii asupra migraţiei
2.6. Modele explicative recunoscute ca legi ale migraţiei
2.6.1. Legile migraţiei după modelul Ravenstein
2.6.2. Legea oportunităţilor vicariante
2.7. Migraţia forţată, o formă aparte a migraţiei internaţionale
2.8. Studii şi cercetări relevante cu privire la migraţie, migranţi şi refugiaţi
Concluzii
Capitolul III. Integrarea socială a migranţilor internaţionali
Aspecte teoretice şi descriptiv practice, în lume şi în România
3.1. Clarificări conceptuale privind integrarea migranţilor
3.2. Abordarea sustenabilă a problemei refugiaţilor
3.3. Direcţii generale de integrare
3.4. Politici sociale integrative pentru imigranţi şi refugiaţi.
Abordări teoretice şi practice
3.4.1. Abordarea lui Han Entzinger
3.4.2. Abordarea lui James F. Hollifield
3.4.3. Abordarea lui Stephen Castles
3.4.4. Multiculturalism şi interculturalitate
3.4.5. Perspective psiho sociale ale „culturii încrucișate” (cross cultural)
3.5. Caracteristici ale integrării social sistemice
3.5.1. Integrarea în societăţile cu arhitecturi fragmentate şi pluraliste
3.5.2. Integrarea în condiţiile crizelor care determină migraţia forţată
3.5.3. Integrarea sistemică a refugiaţilor
3.5.4. Componentele sociale considerate prioritare în procesul
de integrare a refugiaţilor
3.5.4.1. Componenta de integrare 1 ‒ Educaţia
3.5.4.2. Componenta de integrare 2 ‒ Sănătatea
3.5.4.3. Componenta de integrare 3 – Munca (ocuparea)
3.5.4.4. Componenta de integrare 4 – Locuirea
3.6. Specificul migraţionist al crizei ucrainene. Implicaţii regionale şi naţionale
3.6.1. Descrierea crizei refugiaţilor din Ucraina
3.6.2. Elemente de protecţie internaţională acordată de România
refugiaţilor ucraineni
3.6.2.1. Planul naţional de măsuri pentru protecţia şi includerea
refugiaţilor ucraineni
3.6.2.2. Tranzitarea frontierelor în contextul crizei ucrainene
3.6.2.3. Statistici privind acordarea protecţiei temporare
refugiaţilor ucraineni în România
3.6.2.4. Specificităţi ale Programului 50/20, privind decontarea cheltuielilor pentru persoane fizice. O prezentare comparativă cu măsurile aplicate
în Polonia
Concluzii
Capitolul IV. Cercetarea empirică. Desfăşurare, metode şi tehnici aplicate
Rezultate obţinute, analize şi concluzii
4.1. Orientarea metodologică, premisele, scopul şi obiectivele generale
ale cercetării. Problemele şi direcţiile cercetării empirice.
Ipotezele de cercetare
4.1.1. Orientarea metodologică
4.1.2. Premisele cercetării
4.1.3. Obiectivele generale ale cercetării
4.1.4. Problemele şi direcţiile cercetării
4.1.5. Ipotezele de cercetare
4.2. Cercetarea cantitativă. Ancheta sociologică pe bază de chestionar
şi analiza de conţinut
4.2.1. Aspecte metodologice. Obiectivele particulare urmărite prin metoda chestionarului şi prin analiza de conţinut
4.2.2. Etapele şi agenda cercetării cantitative
4.2.3. Universul de cercetare. Populaţia studiată. Elemente de eşantionare
4.2.4. Tabloul descriptiv al eşantionului cercetat. Descrierea după variabile socio demografice
4.2.5. Evaluarea scalelor utilizate în operaţionalizarea variabilelor
standardizate din chestionar. Analiza consistenţei interne (încrederii)
4.2.6. Ipotezele de nul. Testarea ipotezelor de cercetare
4.2.7. Prezentarea şi intrepretarea rezultatelor cercetării cantitative
4.2.8. Concluziile cercetării cantitative
4.3. Cercetarea calitativă. Analiza tematică şi studiile de caz
4.3.1. Analiza tematică. Aspecte metodologice. Obiective tehnice urmărite
4.3.1.1. Etapele şi agenda analizei tematice
4.3.1.2. Prezentarea structurală a răspunsurilor. Matricea de analiză
4.3.2. Studiile de caz. Aspecte metodologice. Obiective tehnice urmărite
4.3.2.1. Etapele şi agenda studiilor de caz
4.3.2.2. Prezentarea introductivă a cazurilor studiate. Argumentaţia alegerii, istoricul refugierii, descrierea condiţiilor de viaţă actuale
4.3.2.3. Prezentarea comparativă a conţinuturilor fişelor descriptive
4.3.2.4. Prezentarea comparativă, structurată, a conţinuturilor interviurilor. Matricea de analiză
4.3.3. Concluziile cercetării calitative
4.3.3.1. Concluzii provenite din analiza tematică
4.3.3.2. Concluzii privind studiile de caz
4.4. Concluzii generale
4.4.1. Confirmarea / verificarea concluziilor rezultate din chestionar
prin cele extrase din analiza tematică şi din studiile de caz
4.4.2. Concluzii finale ale cercetării
Contribuţii generale. Limite ale cercetării. Direcţii viitoare de cercetare
ANEXE
Anexa 1. Chestionarul sociologic aplicat în cadrul anchetei sociologice –
în limba română
Anexa 2. Raportul tabelar cu rezultatele obţinute în cercetarea desfăşurată
pe bază de chestionar (frecvenţe statistice şi selecţii de răspunsuri libere)
Anexa 3. Rezultatele testării ipotezelor de cercetare – OUTPUT (SPSS)
Anexa 4. Fişa descriptivă – studii de caz
Anexa 5. Ghidul de interviu individual – studii de caz
Bibliografie generală
Abstract. Migrants in Romania. The Integration of Ukrainian Refugees in a Three Dimensional Plan: Education, Health and Employment
Răzvan-Sergiu Moroșanu este doctor în domeniul sociologiei la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este absolvent al Facultății de Drept, de la aceeași universitate, specializarea Științe Juridice (licență) și specializarea Drept European (master).
