Descriere
Sumar
Despre autori
Monografia dorește evidențierea contribuției gânditorului român Constantin Micu Stavila (1914-2003) – stabilit din 1969 la Paris – la dezvoltarea filosofiei românești în context european, dar și, mai ales, o fructificare a operei sale filosofice în perspectiva unei fenomenologii a vieții personale. Astfel, este pusă în valoare „existența românească” a unei filosofii care își păstrează identitatea și care se îmbogățește cu „viziuni” metafizice și culturale ale unor „vecinătăți” la fel de prețioase. Cercetarea își propune nu numai o cunoaștere „prin texte” a operei filosofice, ci și a modului în care Micu Stavila se raportează la „conștiință, demnitate și iubire” și la „viziunea etico-spiritual-culturală”, însă marea provocare rămâne descoperirea unei comunități de gândire, apte să exprime excelența reflecției filosofice românești în lume.
Preambul (Carmen Cozma);
Introducere;
PARTEA ÎNTÂI. CONSTANTIN MICU STAVILA:
REPERE BIOBIBLIOGRAFICE:
Capitolul I. Perioada românească (1914-1969):
I.1. Studii. Activitate didactică și publicistică. „Inactivitate”
(1947-1969);
I.2. Principalele lucrări filosofice apărute până în 1947;
I.3. Referințe actuale în publicistica românească despre
Constantin Micu Stavila;
Capitolul II. Perioada franceză (1969-2000);
II.1. Activitate publicistică, umanitară, de cercetare științifică;
II.2. Constantin Micu Stavila la Centre Culturel Américain de Paris;
Capitolul III. „Demnitatea de a fi om, demnitatea de a fi român”:
III.1. Popor versus națiune;
III.2. Individ și societate, în conflict? Singurătate și societate;
III.3. „Drama orgoliului de a suferi”;
III.4. „Prin subiectul individual cunoașterea cunoaște”;
PARTEA A DOUA. [ȘI] FENOMENOLOGIA VIEȚII PERSONALE
LA CONSTANTIN MICU STAVILA:
Capitolul IV. O posibilă „știință a individualului”:
IV.1. Problematica vieții personale;
IV.2. Viața personală în dinamismul triadelor. Principiul
individuației, al transcenderii și al ireductibilității;
IV.3. Iubirea – „fenomen culminant al existenței universale”;
Capitolul V. O fenomenologie a vieții personale:
V.1. Repere fenomenologice;
V.2. Individualitate, cantitate și calitate;
V.3. Individualitatea în timp și spațiu;
V.4. Activitatea creatoare și individualitatea;
V.5. Libertatea și individualitatea;
V.6. Unitatea internă și individualitate;
Capitolul VI. Triada axiologică a vieții personale:
VI.1. Libertate – Iubire – Bine;
VI.2. Activitate creatoare – Iubire – Adevăr;
VI.3. Unitate internă – Iubire – Frumos;
Considerații finale; Bibliografie; Anexe.
Frăguța Zaharia (n. 1967, Moțca, jud. Iași) este redactor la Agathos: An International Review of the Humanities and Social Sciences. Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, cu licență în filozofie, în 2011, și master în filosofie aplicată și management cultural, în 2013. A obținut doctoratul cu o teză în fenomenologia morală, la aceeași universitate, în 2017. Stagiu de cercetare: Université Sorbonne Nouvelle Paris 3 și Institut de Théologie Orthodoxe „Saint-Serge” din Paris (2014-2015); stagiu de practică – Église „Saint Bonaventure” de Narbonne și Montpellier (2016). A participat la congrese și conferințe internaționale la (București, Craiova, Sinaia, Iași, Angers, Praga, Chișinău). A publicat numeroase articole în reviste de specialitate și, de asemenea, a colaborat ca redactor la volume filosofice.
