Descriere
Sumar
Despre autori
În ciuda tuturor tribulațiilor și neîmplinirilor ei, presa românească și-a consolidat rolul de a patra putere în stat. Deopotrivă formatoare a opiniei publice și portavoce a acesteia, presa a susținut instituțiile democratice aflate în curs de consolidare și a contribuit decisiv la desfășurarea celor mai importante evenimente social-politice din decembrie 1989 și până în prezent. Ca în toți cei 190 de ani de existență, presa românească a fortificat conștiința, coeziunea și unitatea în idealuri a românilor de pretutindeni. Peisajul multiform al presei românești a fost explorat cu profesionalism de membrii și invitații Asociației Române de Istorie a Presei (ARIP), iar rezultatele acestor investigații au fost prezentate în cadrul celui de-al XII-lea congres al asociației (Iași, 11-13 aprilie 2019 ) și incluse în volumul de față.
Prefaţă (Gheorghe-Ilie Fârte, Daniel-Rareş Obadă);
Prelegeri magistrale:
Alexandru Zub, Presa românească şi discursul regenerativ în epoca modernă;
Laurenţiu Şoitu, Retorica audiovizuală. Reguli uitate;
Partea I. Presa începuturilor:
Florin Ardelean, Iosif Vulcan şi „Aurora română” (1863-1865);
Vasile Ciobanu, Începuturile presei săseşti din Transilvania;
Nicolae Dascălu, Dionisie Romano şi începuturile ziaristicii bisericeşti în limba română;
Ioan David, „Priculiciul” – 145 de ani de presă românească la Timişoara;
Lăcrămioara Manea, „Steaua Dunării” – primul ziar ieşean unionist. Ecouri înainte şi după Unirea Principatelor Române;
Mariana Dorina Măgărin , Schiţă de istorie a presei literare din Banat din 1918 până la 1947;
Anemari Monica Negru, Adela Xenopol şi Aida Vrioni – primele jurnaliste profesioniste din România;
Maria Pariza, Prezenţa macedoromânilor la începuturile presei româneşti;
Ştefan Petrescu, Începuturile presei greceşti în Ţara Românească;
Lidia Trăuşan Matu, Istoria a două gazete din Valahia la mijlocul veacului al XIX lea:
„Isis sau Natura” şi „Israelitul Român”;
Partea a II-a. Presă, putere, politică:
Dinu Balan, Presă, politică şi ideologie în anii neutralităţii. Colaborarea lui M. Theodorian Carada la ziarul conservator „Steagul” (1915 1916);
Carmen Ungur Brehoi, „Contemporanul” şi cenzura comunistă (1965-1977);
Delia Roxana Cornea, Sorin Marcel Colesniuc, Preocupări de revigorare a unor tradiţii publicistice dobrogene – revista „Analele Dobrogei” ieri şi astăzi;
Andrei Emilciuc, Chestiunea Transilvaniei şi Basarabiei reflectată în presa militară rusă din anii Primului Război Mondial;
Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, „Ce trebuie şi ce nu trebuie să ştie poporul”: cenzura şi controlul informaţiilor în România comunistă;
Beáta Menesi, Ion Zainea, Presa şi publicaţiile ieşene în anii regimului comunist. Perioada colectivelor de cenzură (1949-1977);
Oana Ometa, Genurile jurnalistice în memoria ziariştilor care au activat în presa comunistă;
Marian Petcu, Asociaţii ale jurnaliştilor din Moldova, Basarabia şi Bucovina;
Ilie Rad, Organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia (1918) şi intervenţia
la mareşalul von Mackensen;
Partea a III-a. Identitate şi cultură:
Iulian Bitoleanu, Eminescu şi canonul jurnalistic;
Traian Brătianu, Presa dobrogeană a minorităţilor etnice;
Anarela Chiş, Florin Vasiloni Trandafir , „Foaia Românească”, apărătoare a identităţii naţionale a românilor din Ungaria;
Viorel Frîncu, C.C. Datculescu fondator al publicaţiei „Gazeta săteanului”, prima „Revistă ilustrată enciclopedică” din Regatul României;
Silvia Grossu, Presa minorităţilor etnice din Basarabia după Unire – repere de legitimare identitară (1918-1940);
Vasile Ilincan, Mihai Eminescu – ziarist la „Curierul de Iaşi”;
Florea Ioncioaia, „Moartea citeşte ziarul”: necrologul de presă ca sursă istorică;
Cătălin Negoiţă, „Hatikvah”, o revistă sionistă la Galaţi;
Elena Ploşniţa, Presa de muzeografie din Basarabia epocii moderne. Idei şi realizări;
Partea a IV-a. Proiecte editoriale. Presa audiovizuală:
Odette Arhip, Cristian Arhip, „Furnica” – aspecte grafice şi umoristice;
Ileana Mihaela Becherescu (Boldişor), Importanţa mijloacelor de comunicare în masă în viaţa Bisericii. Presa audio vizuală religioasă;
Răduţ Bîlbîie, Noi perspective privind apariţia şi evoluţia interviului;
Roxana Cornea, Ecouri ale presei româneşti de exil: revista B.I.R.E. şi lupta anticomunistă oglindită în paginile sale;
Daniela Florian, Proiecte ziaristice în Banat (1789-1860);
Dinu Ioan Nicula, Începuturile presei cinematografice româneşti;
Aurel Florin Ţuscanu, Câteva consideraţii privind revista eparhială „Cronica Romanului” (1924-1950).
Gheorghe-Ilie Fârte (n. 1967, Fărcaşa, judeţul Maramureş) este conferențiar universitar doctor, director al Departamentului de Științe ale Comunicării și Relații Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. Doctor în filosofie, specializarea Logică. A predat cursuri de logică, teoria comunicării, comu¬nicare politică, comunicarea de afaceri și fundamente ale relațiilor publice. A publicat volumele de autor Regimuri ale cantității în logica formală și Comunicarea: o abordare praxiologică, precum și câteva zeci de articole în volume colective și reviste științifice în domeniul filosofiei și științelor comunicării.
Daniel-Rareș Obadă (n. 1987, Iași) este lector universitar doctor la Departamentul de Științe ale Comunicării și Relații Publice din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași. Este doctor în marketing, membru al Academiei Europene de Marketing (EMAC) și al Asociaţiei Române de Istorie a Presei (ARIP). A publicat numeroase articole științi¬fi¬ce în calitate de autor și coautor. A participat cu lucrări la peste 30 de conferințe internaționale în țară și în străinătate. Din 2018 este recenzent la diferite jurnale internaţionale, unele dintre ele cotate ISI, cum ar fi Technology in Society.
