Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul de față adună câteva dintre zecile de contribuții pe care Profesorul Andrei Pippidi le-a adus la cunoașterea istoriei românești și universale. Conștienți de dificultatea selecției, editorii și-au propus să reunească aici studii apărute în reviste sau volume colective cu o circulație limitată și care, prin urmare, au rămas mai puțin accesibile cercetătorilor și publicului larg. Grupate în patru secțiuni: (Istorici și istorie; Domni și boieri; Cărți, cititori, colecționari; Călătorii și imagini), cele 38 de texte pe care le republicăm în acest volum ilustrează preocupările deosebit de diverse ale autorului, în decursul a 45 de ani de cercetare istorică, mergând de la formarea statelor medievale românești și relațiile lor cu vecinii, până la orizonturile imaginare ale oamenilor de altădată și la locul românilor în istoria și în cultura europeană.
Andrei Pippidi (n. 1948, Bucureşti) este unul dintre numele de rezonanță ale istoriografiei românești contemporane. Membru corespondent al Academiei Romane. Studii la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Stagii de cercetare la Paris, la CNRS, în 1974 şi 1978, cu profesorii Pierre Chaunu şi Jacques Le Goff, apoi la Oxford, la Wolfson College, în 1981-1982, cu lordul Dacre of Glanton (H.R. Trevor- Roper). Doctorate la Cluj, în 1981, şi la Oxford, în 1986. Din 1970, membru al Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti. Din 1990, în corpul didactic al Facultăţii de Istorie la Universitatea din Bucureşti, fiind din 1995 profesor de istorie a Evului Mediu european. Preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice în perioada 1997-2001. Director al Institutului Român de Istorie Recentă în anii 1999-2001. Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1983). Premiul Național „Nicolae Iorga” (Botoșani, 2012). Statul francez i-a conferit distincția Ordre des Arts et des Lettres în grad de cavaler.
Bibliografia lucrărilor lui Andrei Pippidi (1967-2018); I. Istorici și istorie:
N. Iorga, întemeietorul;
În amintirea unui început de drum;
Ioan Bogdan la Viena. Scrisori inedite despre începutul carierei sale;
Invenţia originilor: patriotism conservator în Moldova secolului al XIX-lea;
Identitate naţională şi culturală. Câteva probleme de metodă în legătură cu locul românilor în istoria universală;
Evul Mediu ca utopie, ca amintire şi ca proiect de viitor;
Din istoria studiilor sud-est europene în România;
Pseudoreforma istoriografiei româneşti.
II. Domni și boieri:
Monarhia în Evul Mediu românesc, practică şi ideologie;
La originile Ţării Româneşti;
Cronica armenilor din Cameniţa, noi spicuiri privitoare la istoria românilor;
Criza politică din Moldova anilor 1547-1564;
O genealogie a lui Petru Cercel;
Ieremia Movilă, schiţă de portret;
Noi informaţii cu privire la lupta de la Şelimbăr;
Din istoria relaţiilor româno-maghiare în secolul al XVII-lea. Câteva documente;
Note de istorie a Maramureşului în sec. XVI-XVIII;
Date noi despre Roseteşti şi pământurile lor la sfârşitul secolului al XVIII-lea;
Genealogia familiei Miclescu, după un izvor necunoscut;
III. Cărți și colecționari:
Vechi epigrafişti şi anticari în țările române;
Alţi anticari şi epigrafişti români din secolul al XIX-lea: de la Kogălniceanu la Bălcescu;
Manuscrise bizantine din biblioteca Mavrocordaţilor;
Un manuscris regăsit al Epistolarului lui Nicolae Mavrocordat;
Despre o carte de medicină şi despre multe altele din biblioteca Academiei Domneşti de la Iaşi;
Despre Ienăchiţă Văcărescu;
Activitatea cartografică a lui Ienăchiţă Văcărescu;
Ultima piesă de teatru din epoca fanariotă;
Lecturile unui boier muntean acum un veac: Ioan Manu;
Despre tipografia lui Eliade Radulescu în 1848;
Nicolae Mavros. Locul său în viaţa politică şi intelectuală.
IV. Călători și imagini:
Insula. Orizonturi mitologice și itinerariu istoric;
Imagini spaniole ale Transilvaniei: Lope de Vega şi Duque de Estrada;
Călătoriile ducelui de Richelieu prin Moldova;
Cunoaşterea Sud-Estului european ca ştiinţă: opera inedită a lui Luigi Ferdinando Marsili;
De ducibus Valachiae. Notă preliminară despre un text inedit din secolul al XVIII-lea;
Moldova contesei Dash şi a lui Alexandre Dumas;
Vlahii din nordul Greciei în secolul al XIX-lea. Mărturia unui călător englez;
Românii în memoriile lui N. K. Giers
Marian Coman este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Şi-a obţinut doctoratul sub coordonarea profesorului Andrei Pippidi, cu o teză despre frontierele Ţării Româneşti medievale (publicată sub titlul Putere şi teritoriu. Ţara Românească medievală, Iaşi, Polirom, 2013). Principalele domenii de cercetare sunt Ţara Românească medievală şi literatura de călătorie şi cartografia Europei otomane în perioada renascentistă şi modernă timpurie.
Ovidiu Cristea este directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Teza de doctorat, Veneția și Marea Neagră în sec. XIII-XIV. Contribuții la studiul politicii venețiene, a fost susținută în 2003. A publicat cărți și studii consacrate istoriei politice și militare a secolelor XIV-XVI, circulației știrilor și informațiilor în perioada medievală și premodernă, între care Puterea cuvintelor. Știri și război în sec. XV-XVI (Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2014) și, în colaborare cu Liviu Pilat, The Ottoman Threat and Crusading on the Eastern Border of Christendom during the 15th Century (Leiden, Brill, 2017).
Ovidiu Olar este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Doctor în istorie al École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), este autorul monografiei Împăratul înaripat. Cultul Arhanghelului Mihail în lumea bizantină (București, Anastasia, 2004) și editorul antologiei Răzbunare împotriva tiranilor. Teoria politică a protestantismului francez (București, Nemira, 2007). Împreună cu Emanuela Timotin, a editat Viața lui Scanderbeg, primul volum al scrierilor lui Vlad Boțulescu de Mălăiești (București, Enciclopedic Gold, 2013).
Radu G. Păun, fost cercetător la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, este în prezent cercetător la Centre d’Études des Mondes Russe, Caucasien et Centre-Européen (Centre National de la Recherche Scientifique – École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris). Printre lucrările pe care le-a editat recent se numără: Histoire, mémoire et dévotion. Regards croisés sur la construction des identités dans le monde orthodoxe aux époques byzantine et post-byzantine, Seyssel, La Pomme d’or, 2016; Les terres de l’orthodoxie au XVIIe siècle, circa 1590-1720 / The Lands of Orthodoxy in the Seventeenth Century, circa 1590-1720 (= Cahiers du monde russe, 58, 3, 2017; împreună cu Nikolaos A. Chrissidis și Paul Bushkovitch) și Christian-Muslim Relations to 1900. A Bibliographical History. Vol. 10. Ottoman and Safavid Empires (1600-1700), Leiden-Boston, Brill, 2017 (împreună cu David Thomas, John Chesworth (coord.), Lejla Demiri, Emma Gaze Loghin, Claire Norton, Reza Pourjavady, Umar Ryad și Carsten Walbiner).
Andrei Timotin, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Publicații recente: Vlad Boţulescu de Mălăieşti, Scrieri. III. Istoria universală. Asia, ediție critică, studiu introductiv, glosar și index, București, Enciclopedic Gold, 2013 (împreună cu Emanuela Timotin); Profeții bizantine și postbizantine în țările române (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), București, Editura Academiei Române, 2015; Nicolae Iorga, Histoire des États balcaniques jusqu’à 1924, édition par Andrei Pippidi et Andrei Timotin, Brăila, Istros, 2017; Prophétie et propagande. Trois opuscules vénitiens de la fin du XVIIe siècle sur le déclin de l’Empire ottoman, Brăila, Istros (în pregătire).
