Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul se doreşte a fi o încercare de restituire către un public mai larg a imaginii unei personalităţi româneşti de excepţie şi de aşezare a sa la locul cuvenit în cultura română: George Matei Cantacuzino. Sunt prezentate etapele şi momentele esenţiale ale vieţii sale, conturate din propriile mărturii sau ale celor care l-au cunoscut ori studiat. Textului i se adaugă o bibliografie exhaustivă G.M. Cantacuzino, cîteva texte ale sale reproduse de istoricul Georgeta Filitti într-un articol redat aici în întregime, textul conferinţei despre oraşul Iaşi susţinută de arhitect în 1958, precum şi o serie de fotografii inedite.
George Matei Cantacuzino (n. 1899, Viena, Austro-Ungaria – d. 1960, Iași, România) a fost un arhitect, pictor și scriitor român, reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România.
«De la început trebuie observat că e vorba de o cercetare depășind cu mult bibliografia tradițională. Fiecare capitol constituie un element al „arhitecturii”, care la sfârșit înfățișează personalitatea lui G. M. Cantacuzino în toată dimensiunea ei impresionantă. Apare așa un adevărat model unde se împletește înzestrarea nativă cu mediul înconjurător – o vreme favorabil –, oportunitățile de călătorie, de lucru și de exprimare a gândurilor (la catedră, în publicistică, în expoziții și, evident, în arhitectură).
Dacă subiectul este, indubitabil, generos, și modalitatea de tratare rămâne interesantă. „Arhitectura” imaginată de doamna Laura Guțanu basculează inteligent între bibliografie și portretistică. Citatele ample, alternând cu propriile comentarii, creionează credibil figura acestui personaj unic al culturii noastre. Pentru cel care vrea să aprofundeze informația, autoarea oferă o bibliografie, probabil exhaustivă, a operei sale: planuri, desene, pictură, clișee, cărți, articole, recenzii – ca și ceea ce s-a scris despre el. E o realizare ieșită din comun, iar a urma exemplul doamnei Laura Guțanu pentru personaje asemănătoare din istoria noastră ar însemna, fără discuție, un bine-venit act de cultură extrem de necesar societății românești.» (Acad. Georgeta Filitti)
«Uitarea este acea delăsare a unor vaste zone din lumea memoriei în care se găsesc nu numai idei sau imagini, dar şi fiinţe de care viaţa sau moartea ne-au despărţit. ... Noi ocolim nostalgia, regretul şi, mai ales, deosebit de durerosul sentiment al iremediabilului şi al ireversibilului, fără a ne da seama că numai în lumea memoriei aceste sentimente şi noţiuni pot fi atenuate sau învinse. (G. M. Cantacuzino)
Ascendența • Hoisești • Școlile • Primul Război Mondial • Studiile la Paris • Căsătoria • Politicianul • Arhitectul: Expoziția de la New York • Pictorul • Publicistul • Blocul Carlton • Al Doilea Război Mondial • Profesorul • Închisorile comuniste • Supravegheat de Securitate • Accidentul • Iași • Finalul • Scrisorile către Simon • „Bunicul pe care nu l-am cunoscut” • G. M. Cantacuzino – Inedite (Georgeta Filitti) •
Orașul Iași: un peisagiu (G. M. Cantacuzino) • Bibliografie G. M. Cantacuzino • Indice de nume
Laura Guţanu, bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, este autoarea volumului Receptarea lui Marcel Proust în România. 1920-1944. Bibliografie (apărută în două ediții, 2003, 2006) și coautoare la bibliografiile: Dimitrie Cantemir. Divanul (1698-1998). Bibliografie (1998); Albina Românească. 1829-1849. Indice bibliografic, 2 vol. (1999); Mihai Eminescu în articole din periodice (1990-1999). Bibliografie selectivă (2000); Constantin Ciopraga. Bibliografie. La sărbătorirea a 85 de ani (2001), editate de B.C.U. Iaşi; Literatură, arte, idei în Alma Mater/Dialog: 1969 1990: indice bibliografic (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2005); Universul literar: 1938-1945: bibliografie (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2009). Contribuții în volume colective: „Olga Sturdza – principesa intelectuală în slujba comunității”, în Mihai Dim. Sturdza la 80 de ani: omagiu (ed. Mircea Ciubotaru, Lucian Valeriu Lefter, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2014); „Arhitectul clădirii Bibliotecii Centrale Universitare «Mihai Eminescu» din Iași: Constantin Iotzu”, în Monumentul XXI (ed. Lucian Valeriu Lefter, Aurica Ichim, Doxologia, Iaşi, 2020). A publicat numeroase articole în presa culturală românească.
