Atlas istoric al orașelor din România. Seria A Moldova. Volumul 3, Roman / Historical Atlas of the Romanian Towns. Series A Moldavia. Volume 3. Roman

Coordonatori / Editors: Dan Dumitru Iacob, Laurențiu Rădvan Autori / Authors: Dan Dumitru Iacob, Laurențiu Rădvan, Irina Ungureanu, Teodor Octavian Gheorghiu, George Dan Hânceanu

Descriere Sumar Despre autori

[RO] Ediție bilingvă. Cuvânt-înainte de Dan Dumitru Iacob și Laurențiu Rădvan
Cartografie de Mariana Vlad. Traducere de Mălina-Andreea Vasiluță
Lucrarea apare în cadrul seriei Contribuţii privind istoria oraşelor (vol. XVII), colecție apărută sub egida Academiei Române prin Comisia de Istorie a Orașelor din România și Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu.
Mai multe detalii despre această serie, aici.
Detalii referitoare la proiectul Atlas istoric al oraşelor din România, aici.
Detalii referitoare la platforma de cercetare europeană European Historic Towns Atlases din care face parte și proiectul susținut de Academia Română, aici.
Acest studiu a fost realizat în cadrul unui grant al Ministerului Educației și Cercetării din România, CNCS - UEFISCDI, proiect numărul PN-III-P4-ID-PCE-2020-1139.

«Proiectul Atlas istoric al orașelor din România a fost inițiat de academicianul Paul Niedermaier în anul 2000, fiind asumat instituțional de Comisia de Istorie a Orașelor din România (CIOR) și Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, entități științifice aflate în subordinea Academiei Române. Chiar dacă există diferențe de concepție și structură, din punct de vedere științific și tematic atlasul românesc este compatibil cu numeroase proiecte internaționale similare, asociate în unul dintre cele mai ample programe de colaborare științifică europeană, promovat de Comisia Internațională pentru Istoria Orașelor [International Commission for the History of Towns (ICHT)]. Obiectivul principal al publicării atlaselor istorice constă în facilitarea cercetărilor comparative referitoare la procesul de urbanizare în Europa, implicit la detectarea unor caracteristici comune de dezvoltare istorică. […]
Motivul alegerii orașului Roman ca subiect al noului volum reiese din însăși importanța istorică a localității. Aflat aproape de vărsarea râului Moldova în Siret, orașul Roman s-a dezvoltat în veacul al XIV-lea la o intersecție de drumuri în ceea ce, la acea vreme, era capătul Țării Moldovei, așa cum fusese aceasta creată de voievodul Dragoș. De aici vine cu siguranță numele de Târgul de Jos, purtat un timp de așezare. Chiar dacă primii domni, începând cu Bogdan I, au extins țara, totuși importanța strategică a locului în care s-a dezvoltat Romanul, pe drumul ce însoțea valea Siretului spre reședința de la Suceava, a făcut ca acestei zone să i se acorde o atenție deosebită. Roman I a decis nu numai să ridice aici o cetate, dar și să încurajeze apariția unui oraș, cu ajutorul unor coloniști veniți cel mai probabil din Transilvania. Poate nu întâmplător, de aici va da Roman, în 1392, un act din „cetatea noastră, a lui Roman voievod”, în care proclama întinderea țării „de la munte până la mare”. Alexandru cel Bun va susține așezarea și biserica domnească de la curte, pentru ca urmașul său, Ștefan al II-lea, să fie cel care a înființat probabil Mitropolia de la Roman, rămasă mai apoi episcopie, prezență dinamică în viața orașului până astăzi. Aflat de acum aproape în mijlocul țării, Romanul va beneficia de atenția lui Ștefan cel Mare, care va porunci, în 1466, construirea celei de-a doua cetăți, Cetatea Nouă, la doar 5 kilometri de oraș. Toate acestea vor permite dezvoltarea unei comunități de orășeni (cives), care s-a bucurat de autonomia specifică altor centre urbane din țară, alegând reprezentanți proprii și având multă vreme un sigiliu cu legendă latină.[…]
În cei 600 de ani de existență, orașul Roman a fost într-o continuă transformare, cunoscând perioade de creștere și regres, cu efecte variate și profunde de natură demografică, economică, administrativă, urbanistică și culturală. Din această lungă perioadă istorică, ultimii 250 de ani sunt surprinși și de izvoarele cartografice, surse esențiale pentru cunoașterea vechii topografii a orașului și pentru studierea structurii și evoluției urbanistice. Față de alte orașe românești de mărime sau importanță comparabilă, Romanul dispune de o moștenire cartografică pe cât de consistentă și variată, pe atât de valoroasă ca resursă de documentare istorică.»
(Dan Dumitru Iacob și Laurențiu Rădvan)

[ENG] Bilingual edition. Foreword by Dan Dumitru Iacob and Laurențiu Rădvan
Carthography by Mariana Vlad. Translated by Mălina-Andreea Vasiluță
This work is published in Contributions on the History of Towns series (as its XVIIth volume), a collection developed by Commission for the History of Towns in Romania (CIOR) and the Institute of Socio-Humanistic Research, from Sibiu, entities acting under the coordination of the Romanian Academy. More info about this collection, here.
More info about Historical Atlas of the Romanian Towns, here.
More info relating to the European Historic Towns Atlases, a scientific research platform which also includes the project supported by the Romanian Academy, here. This project is funded by Romanian Ministry of Education and Research, CNCS – UEFISCDI; project number: PN-III-P4-ID-PCE-2020-1139.

The project entitled Historical Atlas of the Romanian Towns was initiated in 2000 by professor Paul Niedermaier, and its accomplishment represents the outcome and the joint responsibility of the Commission for the History of Towns in Romania (CIOR) and the Institute of Socio-Humanistic Research, from Sibiu, entities acting under the coordination of the Romanian Academy. From a thematic perspective, despite the conceptual and structural differences, the Romanian atlas is compatible with numerous similar international projects, carried out under one of the most important and extended European scientific collaboration programs, promoted by the International Commission for the History of Towns (ICHT). The main goal for publishing these historical atlases is to enable comparative research on the process of urbanisation across the European continent and, implicitly, to establish certain common features of its historical development.[...]
The reason for choosing Roman as the focus of this new volume resides in the historical significance of this town. Situated close to the confluence of the rivers Moldova and Siret, this town developed in the 14th century, at a crossroads of several travel routes, in what used to be considered, at that time, the border of the Moldavian territory, as founded by Prince Dragoș. The name Târgul de Jos, which the settlement bore for a while, must definitely have been given by these circumstances. Even though the first princes, starting with Bogdan I, gradually extended the territory, it was the strategic importance of the place, lying on the route to Suceava, along the Valley of Siret River, which focused the princes’ attention on this particular area. Thus, Roman I decided not only to build a fortress here, but also to encourage the development of a town, with the aid of some colonists, who, most probably, came from Transylvania. As a result, it might not have been entirely by chance that prince Roman issued, in 1392, a charter from “our stronghold, belonging to us, Prince Roman”, proclaiming the territory as stretching “from the mountains to the sea”. Alexandru the Good supported the settlement and the princely church; his successor, Ștefan the Second, was the one who, most certainly, founded the Roman Metropolitan seat, which later become a simple bishopric - a religious institution that has been playing a key role in the social development of Roman, up until now. Located close to the heart of the country, Roman benefitted from the attention of the great ruler Ștefan the Great, who ordered, in 1466, the construction of a second fortress, Cetatea Nouă, only 5 km away from the town. All these endeavours clearly facilitated the development of a community of urban inhabitants (cives), who enjoyed the specific autonomy of other similar urban centres across the country, by being allowed to choose their own representatives and seal the documents issued with a Latin language seal.[...]
Throughout its 600 years of existence, Roman has been perpetually changing and has, overall, undergone its ups and downs, periods of development and regress, with related varied and significant demographic, economic, administrative, urban and cultural effects. The last 250 years of this lengthy urban history have been reflected in the land mapping documents, which represent an essential tool for the proper understanding of the ancient urban land mapping and an in-depth study of the urban infrastructure and development. In comparison with other Romanian towns which are of a similar size or importance, Roman boasts a diverse, consistent and extremely valuable mapping legacy, which is also a primary source of historical documentation.
(Dan Dumitru Iacob and Laurențiu Rădvan)

[RO] Cuvânt înainte (D.D. Iacob, L. Rădvan);
[ENG] Foreword (D.D. Iacob, L. Rădvan);
[RO] I. Orașul Roman: 1. Cadrul fizico-geografic (Irina Ungureanu); 2. Introducere în istoria orașului (L. Rădvan); 3. Cronica orașului (L. Rădvan, D.D. Iacob); 4. Populația orașului (D.D. Iacob); 5. Analiză morfo-structurală (T.O. Gheorghiu); 6. Etape de extindere a orașului (T.O. Gheorghiu); 7. Descrieri istorice ale orașului și ale împrejurimilor (D.D. Iacob); 8. Repertoriul descoperirilor arheologice de pe teritoriul orașului Roman (G.D. Hânceanu);
[ENG] I. The town of Roman: 1. The physical-geographical conditions (Irina Ungureanu); 2. Introduction in the history of the town (L. Rădvan); 3. The town chronicle (L. Rădvan, D.D. Iacob); 4. The town population (D.D. Iacob); 5. Morphostructure analysis (T.O. Gheorghiu); 6. Stages of the urban development (T.O. Gheorghiu); 7. Historical descriptions of the town and its surroundings (D.D. Iacob); 8. Archaeological discoveries on the territory of the Roman town (G.D. Hânceanu);
[RO/ENG] II. Informații istorice și topografice / Historical-topographical gazetteer (D.D. Iacob, L. Rădvan): 1. Identitate istorică / Historical identity; 2. Statut juridic / Legal status; 3. Privilegii / Privileges; 4. Statut de proprietate / Town property status; 5. Limitele orașului / Town boundaries; 6. Statut administrativ / Administrative status; 7. Împărțire administrativă / Administrative divisions; 8. Populația / Population; 9. Număr de case / Number of houses; 10. Străzi / Streets; 11. Instituții ecleziastice / Ecclesiastical institutions; 12. Cimitire / Cemeteries; 13. Apărare / Defence; 14. Administrație / Administration; 15. Comerț / Trade; 16. Meșteșuguri și industrie / Crafts and industries; 17. Servicii și divertisment / Services and entertainment; 18. Sănătate / Health; 19. Educație / Education; 20. Comunicații / Communication; 21. Utilități publice, fântâni / Public utilities, weels; 22. Drumuri, șosele, căi ferate / Roads, modernised roads, Railways; 23. Grădini / Gardens; 24. Case private / Residences; 25. Repere naturale / Natural features; Abrevieri și bibliografie selectivă / Abbreviations and selected bibliography (D.D. Iacob); Lista și sursele planurilor (D.D. Iacob); List and sources of plans (D.D. Iacob); Sursele ilustrațiilor și credite foto / Illustration sources and photo credits;
III. Planșe / Plates: Hărți și planuri / Maps and plans:
1. Planul orașului Roman și al împrejurimilor, 1770, Ivan Borisov / The plan of the town of Roman and its surroundings, 1770, Ivan Borisov;
2. Planul orașului Roman, 1770, Ivan Borisov / The plan of the town of Roman, 1770, Ivan Borisov;
3. Planul orașului Roman, 1771, Ivan Borisov / The plan of the town of Roman, 1771, Ivan Borisov;
4. Tabăra armatei habsburgice de lângă Roman, 1788 / The Habsburg army military camp, close to Roman, 1788;
5. Orașul Roman și împrejurimile, 1790, Hora von Otzellowitz / The town of Roman and its surroundings, 1790, Hora von Otzellowitz;
6. Orașul Roman, 1790 (detaliu) / The town of Roman, 1790 (detail) ;
7. Harta moșiilor Episcopiei Romanului, 1818, Iosif von Braun / The map of the Roman Bishopric estates, 1818, Iosif von Braun;
8. Orașul Roman, 1818 (detaliu) / The town of Roman, 1818 (detail) ;
9. Parcelarea orașului Roman, 1818 (reconstrucție de Eugenia Greceanu, 1: 11 000) / The alottment of Roman town in 1818 (reconstruction by Eugenia Greceanu, 1 : 11 000) ;
10. Planul vetrei și izlazului orașului Roman, 1848, Gheorghe Vucinic / The plan of Roman town and of its grazing ground, 1848, Gheorghe Vucinic;
11. Planul vetrei și izlazului orașului Roman, 1848 (detaliu) / The plan of Roman town and of its grazing ground, 1848 (detail) ;
12. Planul orașului Roman și al zonei învecinate, 1856 / The plan of the town of Roman and its adjacent area, 1856;
13. Planul orașului Roman, 1856 (detaliu) / The plan of the town of Roman, 1856 (detail) ;
14. Planul orașului Roman, 1856 (reconstrucție, 1 : 10 500) / The plan of the town of Roman, 1856 (reconstruction, 1 : 10 500) ;
15. Planul orașului Roman, 1871 (reconstrucție, 1 : 2 500) / The plan of the town of Roman, 1871 (reconstruction, 1 : 2 500) ;
16. Planul orașului Roman, 1892 / The plan of the town of Roman, 1892;
17. Planul orașului Roman, 1906 / The plan of the town of Roman, 1906;
18. Planul orașului Roman, 1934 / The plan of the town of Roman, 1934;
19. Orașul Roman și împrejurimile, 1939 (detaliu) / The town of Roman and its surroundings, 1939 (detail) ;
20. Planul orașului Roman, 2005 (reconstrucție, 1 : 10 000) / The plan of the town of Roman, 2005 (reconstruction, 1 : 10 000) ;
21. Etape de extindere a orașului și descoperiri arheologice (1 : 7 500) / The town expansion stages and the archaeological discoveries (1 : 7 500) ;
22. Municipiul Roman (aerofotogramă, 2006) / The Roman municipality (aerial photograph, 2006)

Coordonatori și autori:
Dan Dumitru Iacob (n. 1971, Dragomirești, Vaslui), cercetător științific I la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române; doctor în istorie din anul 2008 al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; contribuții științifice în domeniile: istorie urbană, istorie socială, istorie culturală și istoria minorităților; președinte al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România (din 2018), membru al Comisiei Internaționale pentru Istoria Orașelor și al Atlas Working Group; coordonator al colecției Atlas istoric al oraşelor din România, redactor-șef al revistei „Historia Urbana”; a publicat mai multe lucrări științifice în țară și în străinătate. Lucrări recente: Elitele din principatele române în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sociabilitate și divertisment, Iași, 2015; Avere, prestigiu și cultură materială în surse patrimoniale. Inventare de averi din secolele XVI-XIX, Iași, 2015 (în colaborare); Atlas istoric al oraşelor din România (şase volume în colaborare, dintre care cel dedicat orașului Brăila a primit Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române, în 2015).
Laurențiu Rădvan (n. 1975, Brăila), profesor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în istorie din anul 2003 la aceeași universitate, cu lucrarea Orașele din Țara Românească până la sfârșitul secolului al XVI‐lea (Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române); preocupări privind istoria urbană, socială și economică medievală și pre‐modernă, patrimoniu și cartografie istorică; din 1999, membru al Comisiei de Istoria Orașelor din România a Academiei Române (vicepreședinte din 2013) și al Comisiei Internaționale de Istorie a Orașelor (din 2009); a publicat mai multe cărți, volume de studii și articole la edituri din țară și din străinătate ‒ At Europeʹs Borders: Medieval Towns in the Romanian Principalities, Brill, Leiden – Boston, 2010; Social and Political Elites in Eastern and Central Europe (15th‐18th Centuries), London, School of Slavonic and East European Studies UCL, 2015 (în colaborare); Planurile orașului Iași în arhive străine (1739-1833) / The City Plans of Iași în Foreign Archives (1739-1833), București / Heidelberg, 2020 (împreună cu Mihai Anatolii Ciobanu).

Autori
Irina Ungureanu, profesor emerit, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctorat susținut în anul 1971, la aceeași universitate; cercetări privind geografia fizică, cu contribuții importante legate de geografia mediului; în ultimul domeniu a publicat lucrarea Geografia mediului înconjurător, București, 1977 (împreună cu Alexandru Roșu), temă asupra căreia a revenit ulterior în mai multe volume, ultimul, în 2005; cercetări privind geografia Carpaților și Subcarpaților.
Teodor Octavian Gheorghiu, arhitect, profesor la Universitatea Politehnica din Timișoara, Facultatea de Arhitectură și Urbanism; doctorat cu tema Elemente de structură urbană tradiţională românească în context central şi est-european (defensiva şi determinantele sale), susținut în anul 1993, la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București; specialist în istoria și teoria arhitecturii, istoria orașelor și teoria urbanismului, restaurări și reabilitări urbane; vicepreședinte al Comisiei de Istorie a Orașelor din România a Academiei Române din 2008; a publicat numeroase studii și volume, printre care: Cetățile orașelor. Apărarea urbană în Centrul și Estul Europei în Evul Mediu / Fortified Towns. Urban Defense in Medieval Central and Eastern Europe, București, 2000; Aşezări umane. Istoria urbanisticii europene şi a spaţiilor învecinate până la Renaştere, vol. I-III, Timișoara, 2009-2010; Restituţii: oraşe la începuturile Evului Mediu românesc / Restitutions: fortified towns at the beginning of the Romanian Middle Ages, București, 2015; Buzău. Monografie urbanistică, București, 2019.
George Dan Hânceanu, arheolog, cercetător științific III la Muzeul de Istorie din Roman – Complexul Muzeal Național Neamț; doctor în istorie din 2009 al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu o lucrare privitoare la evoluţii etno-demografice şi culturale în bazinul Bârladului (secolele VI-XI) – publicată în 2011; cercetări arheologice, studii și volume pe teme ce țin de istoria Romanului, a județului Neamț și nu numai, printre care: Miscellanea historica et archaeologica. In honorem Vasile Ursachi octogenarii, Brăila, 2015; Două ateliere meşteşugăreşti din târgul medieval al Romanului (secolele XV şi XVII) , Brăila, 2017; Arhiepiscopia Romanului și Bacăului. Cimitirul medieval și complexele laice din perimetrul sud-vestic al incintei bisericești. Rezultatele cercetării preventive din anul 2015, Brăila – Piatra-Neamț, 2021.