Conceptul de istorie

Reinhart Koselleck

Descriere Sumar Despre autori

Traducere de Victor Neumann, Patrick Lavrits, Iulia Sur. Studiu introductiv de Victor Neumann. În Geschichtliche Grundbegriffe, importantul lexicon în care a fost publicat studiul Geschichte – studiu ce apare acum întîia oară în versiune românească –, dar şi în clasica Vergangene Zukunft, în culegerea de studii The Practice of Conceptual History ori, mai recent, în Zeitschichten, preocuparea savantului s-a îndreptat spre decodarea conceptului de istorie aşa cum a fost el înţeles mai ales în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. Variatele sensuri ce i s-au atribuit de-a lungul timpului au necesitat re-descoperirea legăturii fundamentale dintre istorie şi limbă. Influenţînd relaţiile sociale, gîndirea şi acţiunea politică, manifestările religioase, raportul istorie-limbă a stimulat o mai exactă înţelegere şi definire a textelor preocupate de prezentarea fenomenelor umane. Sînt destule exemple care arată că Reinhart Koselleck a insistat tot atît de mult şi pe influenţa colosală a istoriei dreptului asupra economiei, religiei, literaturii, limbii. Ceea ce desluşim mulţumită acestor cercetări sînt utilizările multiple ale conceptului de istorie sau faptul că noţiuni identice conduc la diagnosticări dintre cele mai diverse. Cum remarca Michael Werner, în prefaţa la ediţia în limba franceză a volumului L’ Expérience de l’histoire, Koselleck probează o mare originalitate prin căutarea cu obstinaţie a unei voci particulare între teorie şi practică istorică, filozofie şi lingvistică, antropologie şi teorie politică, structuralism şi hermeneutică.

“Istoria” (Geschichte) ca filosofie a istoriei (Geschichtsphilosophie), Conturarea istoriei (Geschichte) ca un concept fundamental, Conceptul de istorie văzut ca un concept orientativ modern, Funcţii sociale şi politice ale conceptului de istorie, Relativitatea istorică şi temporalitatea, Prăpastia dintre experienţă şi aşteptare, Istoria (Geschichte) între ideologie şi critica ideologică

Reinhart Koselleck (1923-2006) este unul dintre cei mai renumiţi cărturari germani, preţuit deopotrivă de istorici şi lingvişti, de filozofi şi sociologi. El se numără între umaniştii contemporani a căror operă originală joacă un rol important în aflarea soluţiilor pentru depăşirea neajunsurilor conceptuale ale ştiinţei istorice. Inspirat de vechea şcoală de istorie a ideilor, dar şi de filozofia lui Heidegger şi Gadamer, Koselleck s-a remarcat prin analize riguroase şi prin numeroase noi ipoteze şi interpretări