Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul cuprinde studii de istorie și drept dedicate profesorului Corneliu-Gabriel Bădărău la împlinirea vârstei de 65 de ani. Temele abordate sunt în strânsă legătură cu preocupările științifice ale profesorului Bădărău și se plasează în orizontul dezbaterilor actuale din disciplinele reprezentate în paginile prezentului volum. Corneliu-Gabriel Bădărău este autor unic al următoarelor lucrări: Academia Mihăileană (1835-1848). Menirea patriotică a unei instituții de învățământ, Editura Junimea, Iaşi, 1987; Între Pajuri şi Semilună: Relaţiile politice româno-habsburgice (1683-1853), Editura Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1996 (lucrare distinsă cu Premiul „Gheorghe Bariţiu” al Academiei Române); Raporturi politice româno-habsburgice între Unire şi Independenţă, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2004.
Alexandru Zub: Gabriel Bădărău, Secvente memoriale;
Marius-Nicolae Bălan, Gabriel Leanca: Gabriel-Corneliu Bădărău, bio-bibliografie;
Mihai-Bogdan Atanasiu, Patrimoniu şi practică succesorală în familia cronicarului Ion Neculce;
Dinu Bălan, Ipostaze ale alterității. Evreii în scrierile arhiepiscopului catolic Raymund Netzhammer;
Marius Bălan, Germania și România – confluențe juridice în materie constituțională în prima jumătate a secolului XX;
Mihai-Ștefan Ceaușu, Implicarea Bucovinei habsburgice în campaniile militare antinapoleoniene din 1809 și 1813;
Valerius M. Ciucă, Fragment de istorie a dreptului românesc. Marginalii la o carte de atitudine socială la începutul secolului trecut;
Gheorghe Cliveti, „Incidentul irredentist” de la Iași și raporturile politice româno-austro-ungare în vara anului 1883;
Mihai Cojocariu, Alte două pamflete versificate din preajma Unirii Principatelor;
Adina Lucaci-Diaconiţa, Din activitatea consulilor englezi in Principatele Unite intre anii 1859-1862;
Simion-Alexandru Gavriș, Alexandru Sturdza-Bârlădeanu (1800-1869): câteva date biografice;
Mircea-Cristian Ghenghea, Două cazuri de plagiat în România veacului al XIX-lea;
Iustin Gherman, Organizare administrativă și autonomie locală în concepția lui Lascăr Catargiu. Modificarea legii consiliilor județene din 1883;
Ioan-Augustin Guriță, Realizări pe plan cultural din veacul al XVIII-lea. Despre activitatea tipografică ieşeană între anii 1760 şi 1786;
Gheorghe Iutiș, Contribuții la biografia profesorului Constantin Cihodaru;
Gabriel Leanca, De l’engagement balkanique au défi centre-européen : une révolution dans la politique extérieure de la Roumanie (10 août 1913- 4 juillet 1916) ;
Cosmin Mihuț, Idei comune, „enteresuri particularnice”. O „schismă între membrii opoziţiei” din Obşteasca Adunare a Ţării Româneşti? (august 1838) ;
Carmen Moldovan, Delimitarea obligațiilor statelor față de refugiați și migranți în dreptul internațional;
Alexandru-Florin Platon, Reprezentări ale corpului și metafora „corpului politic” în cultura europeană medievală și premodernă: considerații generale;
Vasile Pușcaș, Un istoric-diplomat american (Philip E. Mosely) trecător prin România;
Sebastian Spînu, Dinastia României în chestiunea păcii separate cu Puterile Centrale;
Remus Tanasă, Mazzini, Kossuth și românii;
Elena-Simina Tănăsescu, Cultura juridică și transferul cultural în dreptul constituțional român;
Cătălin Turliuc, Statutul naționalităților din România și Austro-Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
Laura Ulinici, Efecte ale modificării constitutionale din anul 1879. Condiția străinilor;
Dumitru Vitcu, Începutul învățământului profesional în Moldova. Fondarea Şcolii de Arte şi Meserii de la Iaşi.
Marius Bălan (n. 1965) este conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde predă cursuri de drept constituţional. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat volumul Statutul minorităţilor naţionale, materializare a tezei de doctorat susținute la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A tradus din germană lucrări de drept ale unor autori precum Carl Schmitt şi Bernd Rüthers. A doua ediţie din traducerea lucrării acestuia din urmă, Dreptul degenerat, a apărut, în 2016, la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Gabriel Leanca (n. 1976) este lector universitar doctor în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în istorie, din decembrie 2007, al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi și al Universității Bourgogne, Dijon, Franța. Cărți recente: L'entrée de la Roumanie dans la Grande Guerre. Documents diplomatiques français (1er janvier-9 septembre 1916), textes réunis, présentés et commentés par Gabriel Leanca, Paris, L’Harmattan, 2016; Édouard Grenier, En Moldavie, 1855-1856, édition critique par Gabriel Leanca, Istanbul, Les Éditions Isis (coll. Cahiers du Bosphore), 2015.
