Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
Word Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul modernităţii

Alexandru Zub

Data apariției: 22.10.2014

Domeniu: Istorie / Istoriografie

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-072-9

Nr. pagini: 430

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Ediţia a III-a. Seria Opere Alexandru Zub. Volum publicat cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași.
Lucrarea de faţă se înscrie în studiul sistematic al evoluţiei istoriografiei române în epoca modernă – după o monografie dedicată istoricului Mihail Kogălniceanu, ca personalitate proeminentă a istoriografiei moderne, după un sondaj în perioada postpaşoptistă pe acelaşi tărâm, perioadă stând sub semnul dilemei: A scrie şi a face istorie, după un studiu relativ la perioada următoare, marcată de societatea Junimea. Lucrarea vizează ultimele decenii din secolul XIX, când are loc ascensiunea „şcolii critice”: Ioan Bogdan, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga. Sunt prezentate progresele realizate pe acest tărâm, ca deschidere teoretică, metodologie, instrumentar şi investigaţii efective.

Perspectivă istoriografică; Dispoziţia criticistă a epocii, O nouă vârstă a cercetării istorice; Repere în evoluţia spiritului critic, Istoriografia umanistă în căutarea adevărului, Canoane" cantemirene, Şcoala de renovaţie" transilvană, Spiritul critic în serviciul regenerării între entuziasm şi decepţie în perspectiva unei istorii critice; Sfârşit de veac în istoriografie, Spectru tematic, Orientări şi tendinţe, Orizont documentologic, Între romantism şi şcoala critică, Inerenţa enciclopedismului, Atitudine romantică şi propensiune critică, Spirit critic, construcţie şi reconstrucţie, Aventura unei sintagme: istoria critică, Sinteza necesară, Geneza şcolii critice, Modelul junimist, Strategia „şcolii critice", Un program polivalent şi de durată, Siluete didactice: afinităţi şi contraste, Vicisitudini academice, Opinii sincere şi pernicioase, Perspectiva integratoare, Istorie şi polemică, Program şi etape, Fizionomia unui grup, Contur programatic, Ce spun lecţiile inaugurale? Două concepţii istorice Organizarea cercetării, Revuistica specială. Comisii, societăţi, institute, Implicaţii teoretice şi de metodă, Între sistem şi empiric, Treapta ştiinţifică, Primatul metodei, Istoricul faţă cu durata, Obsesia imparţialităţii, „Numai şi numai adevărul", Erudiţie şi istorie, Sugestiile etnopsihologiei, Un concept integrator: Europa sud-orientală, Spre o concepţie umană a istoriei, De la critică la criticism, Legitimitatea criticii istorice, Critică şi hipercritică, O polemică şi două sinteze etc.

Alexandru Zub (n. 1934, Vârfu Câmpului, județul Botoşani) este istoric, membru al Academiei Române din 2004. Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociației Istoricilor Americani, al Societății Internaționale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internaționale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, conferit de guvernul francez. La Editura Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, din opera academicianului Alexandru Zub, au apărut următoarele titluri: "Romanogermanica. Secvenţe istoriografice", "Cunoaştere de sine şi integrare", "Ilie Minea (monografie)" şi "Ion Nistor (monografie)". A coordonat, împreună cu Adrian Cioflâncă, volumele colective: "Cultură politică şi politici culturale în România modernă" şi "Globalism şi dileme identitare – perspective româneşti. Culegere de studii" şi a editat volumul "Identitate/ alteritate în spaţiul cultural românesc - cu ocazia celui de al XVIII-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, Montréal, 1995. Culegere de studii". Din Seria Opere Alexandru Zub a mai aparut "Mihail Kogălniceanu istoric", ed. a II-a, "Junimea. Implicaţii istoriografice 1864-1885", ediţia a II-a, şi "A scrie şi a face istorie. Istoriografia română postpaşoptistă", ediţia a II-a.