Dimitrie Cantemir și sud-estul european. Noi cercetări

Andrei Timotin, Daniel Cain (editori)

Descriere Sumar Despre autori

Cuvânt-înainte de Andrei Timotin
Volumul reunește contribuțiile prezentate la cel de-al cincilea colocviu anual dedicat lui Dimitrie Cantemir, organizat de Institutul de Studii Sud-Est Europene în octombrie 2023, cu prilejul împlinirii a 350 de ani de la nașterea savantului și domnitorului moldovean, structurate în trei secțiuni: „Dimitrie și Antioh Cantemir în epoca lor”, „Orientalistul Dimitrie Cantemir” și „Opera lui Cantemir în lumina lingvisticii”.
Cartea pune în lumină aspecte mai puțin explorate ale vieții și operei cantemiriene, de la rețeaua diplomatică și preocupările intelectuale ale familiei Cantemir până la circulația traducerilor, cercetările de orientalistică, interesul pentru dreptul islamic și dimensiunea lingvistică a scrierilor. Studiile conturează un portret complex al cărturarului, integrat în contextul intelectual și politic al epocii sale și aduc o contribuție semnificativă la aprofundarea cunoașterii operei cantemiriene, menită să constituie un reper pentru cercetările viitoare.

Cuvânt-înainte (Andrei Timotin)


Dimitrie și Antioh Cantemir în epoca lor


Andrei Pippidi
Scrisorile și biblioteca Ambasadorului

Andrei Eșanu, Valentina Eșanu
Dimitrie Cantemir și Sud-Estul Europei după stabilirea în Rusia

Maria Magdalena Székely
Diptic la răscruce de veacuri: Constantin Duca și Dimitrie Cantemir

Lia Brad Chisacof
Cantemir în arhivele britanice de la Kew și în presa engleză contemporană lui

Ovidiu-Victor Olar
Hărțile Istoriei ieroglifice


Orientalistul Dimitrie Cantemir


Ștefan Lemny
Avatarurile unei traduceri: Istoria Imperiului Otoman de Dimitrie Cantemir

Ioana Feodorov
Tipăriturile lui Dimitrie Cantemir în litere arabe. Contextul și motivația unei întreprinderi singulare

Florentina Nicolae
Orientalistul Dimitrie Cantemir. Informații oferite de cercetări istorice recente

Viorel Panaite
Despre guvernarea otomană,, o carte pe care Dimitrie Cantemir nu a ajuns să o scrie

Octavian-Adrian Negoiță
„Povestește pe larg cartea Muhammedie”: o discuție asupra izvoarelor musulmane ale Sistemului sau întocmirii religiei mahomedane a lui Dimitrie Cantemir


Opera lui Cantemir în lumina lingvisticii


Claudia Tărnăuceanu
Herniarum sanatio: Dimitrie Cantemir despre tratamentul herniei. O abordare lingvistică

Oana Uță Bărbulescu
Despre cauzalitate și conectorul căce/i în Divanul. Câteva observații asupra evoluției unui conector cauzal


Abstracts

Despre editorii volumului:

Andrei Timotin este profesor la École Pratique des Hautes Études, Paris, președinte al Societății române de studii bizantine și coordonator, în Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, al revistei Études byzantines et post-byzantines și al colecției Supplementa Études byzantines et post-byzantines, precum și coeditor al colecției Bibliothèque de l’Institut d’Études Sud-Est Europénnes la Editura Istros. Este președinte supleant al Asociației Internaționale de Studii Bizantine (AIEB), secretar general al Asociației Internaționale de Studii Sud-Est Europene (AIESEE) și membru al Școlii doctorale de Istorie a Universității din București.

Daniel Cain este cercetător științific I la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A studiat la București și la Sofia; este doctor în istorie cu o teză despre relațiile diplomatice româno-bulgare la începutul secolului XX. Autor și editor al unor volume şi studii despre realităţile din spaţiul sud-est european de la începutul secolului trecut.


Despre autorii articolelor din volum:

Lia Brad Chisacof este cercetător științific I hab. la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Expertiza sa, pornită de la studii de filologie, vizează dintr-o perspectivă multidisciplinară secolul al XVIII-lea în Țările Române și în zona sud-est europeană. Are contribuții legate de istoria relațiilor lingvistice româno-grecești și de literatura greacă din spațiul cultural românesc. A editat manuscrise românești, grecești și bilingve româno-grecești din secolul al XVIII-lea. Ediția însoțită de studii lingvistice și filologice a primului tratat de medicină în limba română, Meșteșugul Doftoriei (Editura Academiei Române, 2017), a fost distinsă în 2019 cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române.

Andrei Eșanu este membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române și cercetător științific la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova (Chișinău). Domenii de cercetare: istorie medievală a românilor, istoria culturii scrise (inclusiv opera lui Dimitrie Cantemir) și cea ecleziastică din țările române. Autor a peste 560 de lucrări științifice, inclusiv 50 volume.

Valentina Eșanu este doctor în istorie și cercetător științific la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova (Chișinău). Domenii de cercetare: istoria culturii scrise, istoria politică (domnia lui Ștefan cel Mare), bio-bibliografie istorică, autoare a peste 320 de lucrări științifice, inclusiv 30 de volume (în colaborare cu Andrei Eșanu). Ediții și lucrări recente semnate de Andrei și Valentina Eșanu: Dimitrie Cantemir, Cuvânt Panegiricesc de laudă Marelui Mucenic Dimitrie din Tesalonic (1719) (Iași, Doxologia, 2017); Lumina cărții la români (secolele XIV–XIX), Studii, surse și materiale (București–Brăila, 2018); Dimitrie Cantemir, Opere. Descrierea stării de odinioară și de astăzi a Moldovei (Chișinău, Știința, 2019); Cantemiriana. Noi contribuții (Chișinău, Lexon-Prim, 2021); Chișinăul de altădată: 1436-1812, studiu monografic, corpus de documente și alte materiale (Chișinău, Ed. Prut Internațional, 2021); Dimitrie Cantemir, Opere. Despre numele antice și de astăzi ale Moldovei. Istoria moldo-vlahică. Viaţa lui Constantin Cantemir, ediție îngrijită, studii introductive și indici de Andrei și Valentina Eșanu, traduceri din limba latină de Dan Slușanschi (Chișinău, Știința, 2023); Dimitrie Cantemir văzut de aproape (Zilnicul lui Ivan Ilinskii) (Chișinău, Ed. USM, 2023).

Ioana Feodorov este licențiată în arabă și engleză și doctor în Filologie arabă al Universității din București, unde a predat limba și cultura arabă în perioada1993-2004. A lucrat după 2005 la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE). A câștigat în 2020 primul Advanced Grant în Științe umaniste acordat României de European Research Council pentru proiectul TYPARABIC găzduit de ISSEE, pe care îl conduce în calitate de cercetător principal (2021-2026). Editează la De Gruyter seria Early Arabic Printing in the East dedicată proiectului TYPARABIC. Editează și traduce din arabă în engleză Jurnalul lui Paul de Alep, care include notele arhidiaconului sirian despre călătoria sa și a tatălui său Macrie III ibn al-Zaʻīm, patriarhul Antiohiei, în Siria, la Constantinopol, în Moldova, Valahia, ținuturile cazacilor (Ucraina) și Rusia (1652-1659). Dintre lucrările publicate: Paul of Allepo’s Journal, Vol. 1. Syria, Constantinople, Moldavia, Wallachia and the Cossacks’ Lands (Leiden, Brill, 2024); Arabic Printing for the Christians in Ottoman Lands. The East-European Connection (Berlin–Boston, De Gruyter, 2023, Open Access); Arab Christians between the Ottoman Levant and Eastern Europe, editat împreună cu Bernard Heyberger și Samuel Noble (Leiden, Brill, 2021); Dimitrie Cantemir, Salvation of the Sage and Ruin of the Sinful World, introducere, text arab și traducere engleză (Leiden, Brill, 2016).

Ștefan Lemny, doctor în istorie la École des hautes études en sciences sociale – EHESS, Paris, a fost membru al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Filiala Iaşi, şi responsabil al colecţiilor de istorie pentru Europa centrală şi de Est la Bibliothèque nationale de France. Specialist în studiul secolulului XVIII-lea, al istoriei culturii şi, mai recent, al Revoluţiei franceze. Dintre volumele recente: Sensibilitate şi istorie în secolul XVIII românesc (ed. a II-a, Polirom, 2017); Emmanuel Le Roy Ladurie, une vie face à l’histoire (Hermann, 2018) ; Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul XVIII-lea (traducere din limba franceză de Magda Jeanrenaud, ed. a III-a, Polirom, 2024); ediţiile : A. D. Xenopol, Epoca fanarioţilor (după manuscrisul de la Arad, împreună cu Alexandru Istrate, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020); Alphonse Dupront, De la Roumanie (Paris, Inalco Press, 2023).

Octavian-Adrian Negoiță este cercetător științific la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, și junior researcher în ERC Advanced Grant TYPARABIC, găzduit de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Domeniul său de cercetare este istoria intelectuală și religioasă a creștinilor răsăriteni din Mediterana Răsăriteană (secolele XV–XVIII), cu o atenție specială asupra literaturii polemice dintre creștini, musulmani și evrei în context otoman. Pe lângă studii publicate în reputate periodice academice, a editat volumele Eastern Christians’ Engagement with Islam and the Qur’ān: Texts, Contexts and Knowledge Regimes (Berlin, De Gruyter, 2025) și Vasile Grecu, Byzantinische und neugriechische Forschungen, Brăila, Istros, 2020 (BIESEE, 9).

Ovidiu-Victor Olar, doctor în istorie la École des hautes études en sciences sociale – EHESS, Paris, este cercetător la Institutul de Istorie „N. Iorga” al Academiei Române (București) și director de proiect al grantului ERC Starting Grant Orthodoxies and Politics: The Religious Reforms of mid-17th Century in Eastern and South-Eastern Europe, găzduit de Institutul pentru Studii Habsburgice și Balcanice al Academiei Austriece de Științe (Viena, 2022–2026). Este autorul cărții La boutique de Théophile: Les relations du patriarche de Constantinople Kyrillos Loukaris (1570–1638) avec la Réforme (Paris, EHESS, 2019). Domeniile sale de cercetare includ „războiul rece” confesional al secolului al XVII-lea și istoria ideilor politice.

Florentina Nicolae este profesor universitar doctor și conducător de doctorat la Universitatea Ovidius din Constanța. De asemenea, este cercetător științific în cadrul Academiei Române, la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. În prezent, este directorul Bibliotecii Universitare „Ioan Popișteanu” a Universității Ovidius Constanța. Ariile sale de cercetare acoperă neolatina din spațiul cultural românesc, precum și literatura română veche. S-a ocupat de editarea științifică a operelor latinești ale lui Dimitrie Cantemir și Nicolaus Olahus; în 2023 a publicat ediția critică bilingvă, latină și română, Conciones Latino-Muldavo, la Editura Academiei Române, în colaborare cu acad. Gheorghe Chivu. În 2019, a fost distinsă cu Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române, pentru editarea critică a operelor latine ale lui Dimitrie Cantemir. În anul următor, a primit premiul „Petru Creția pentru filologie clasică” de la Muzeul Național al Literaturii Române. În 2024, cele două volume de Opere ale lui Nicolaus Olahus au fost distinse cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române.

Viorel Panaite este profesor de istorie otomană, membru al Școlii Doctorale de Istorie de la Universitatea din București și cercetător științific I la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. A publicat numeroase studii despre război, pace și tributari în viziune otomană, precum și despre negustorii occidentali în Mediterana otomană, între care, în limbi de circulație internațională: Ottoman Law of War and Peace. The Ottoman Empire and its Tribute-Payers from the North of the Danube (Leiden–Boston, Brill, 2019); News in England on the Great Turkish War (1683-1699) (Brăila, Istros, 2018, BIESEE 3); The Ambassador’s Notebook. Western Merchants, French Diplomacy and Islamic Law in the Ottoman Mediterranean c. 1600 (Leiden–Boston, Brill, 2025).

Andrei Pippidi este profesor emerit al Universității din București și redactor-șef al revistei Revue des Éudes Sud-Est Européennes la Institutul de Studii Sud-Est Europene din București. Este, de asemenea, membru corespondent al Academiei Române. Deține două doctorate, de la universitățile Oxford și Cluj-Napoca. A fost profesor invitat la Collegium Budapest, EHESS, Universitatea din Amsterdam și Universitatea Central-Europeană. Principalele sale cărți în limbi de circulație internațională sunt Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aube de l’âge moderne (Bucarest–Paris, Editura Academiei–Éditions du CNRS, 1980); Byzantins, Ottomans, Roumains. Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales (Paris, Honoré Champion, 2006); Visions of the Ottoman World in Renaissance Europe (London, Hurst 2012; Oxford Academic, 2013). Autor a peste zece cărți în limba română și a peste 150 de articole în mai multe limbi.

Maria Magdalena Székely este profesor la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Principalele sale direcții și domenii de cercetare sunt: antropologia culturală, istoria puterii, istoria vieţii cotidiene, istoria culturii, editarea de izvoare, genealogia, prosopografia. A publicat o carte de autor (Sfetnicii lui Petru Rareş. Studiu prosopografic, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2002) și altele trei în colaborare (Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, 2005, ediția a II-a, 2024; Maria Asanina Paleologhina. O prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, 2006; Grădina rozelor. Femei din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, sec. XVII–XIX, 2015). Este autor a peste 170 de studii, apărute în volume colective și în publicații de specialitate din țară și din afara ei.

Claudia Tărnăuceanu este filolog clasic, conferențiar universitar doctor și decan al Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Activitatea sa de cercetare se concentrează pe trei direcții principale: studiul operelor de limbă latină ale lui Dimitrie Cantemir; editarea, traducerea și comentarea discursurilor ciceroniene, precum și studiul limbii latine în diacronie. A publicat numeroase studii despre opera latină a lui Cantemir, între care volumul Limba latină în opera lui Dimitrie Cantemir: Vita Constantini Cantemyrii. Studiu lingvistic și literar (Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2008), distins cu Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române în anul 2010. A editat și tradus discursuri ciceroniene politice și juridice, printre care celebra Catilinară I și primele două Verrine (Divinatio in Caecilium și Actio prima). Cea mai recentă contribuție în această direcție este ediția critică a ultimei Verrine, în colaborare cu Luigi Piacente: M. Tulli Ciceronis Actionis secundae in C. Verrem Liber V (Editura Universității din București, 2023). A publicat, de asemenea, numeroase articole și studii în volume colective și reviste de specialitate.

Oana Uță Bărbulescu este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București, lector de limba română la Universitatea din Oxford și cercetător științific II la Institutul de Studii Sud-Est Europene. Domeniile sale de interes sunt lingvistica istorică (morfologie și sintaxă istorică), structura limbilor și a varietăților romanice (cu accent special pe dialectele limbii române), pragmatica diacronică și traductologia. Printre publicațiile sale se numără Dimitrie Cantemir – Latinis litteris operam navare: despre traducerea surselor latine și integrarea lor în Istoria ieroglifică (București, 2011), HIC sunt ... monstri: creaturi fantastice și reprezentările lor în textele românești din epoca veche (secolele al XVI-lea - al XVIII-lea) (București, 2013), capitolele despre diferite tipuri de subordonate în The Syntax of Old Romanian, editori: Gabriela Pană Dindelegan și Martin Maiden (Oxford University Press, 2016), The Oxford History of Romanian Morphology, împreună cu Martin Maiden, Gabriela Pană Dindelegan, Adina Dragomirescu și Rodica Zafiu (Oxford University Press, 2021).