Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de față își propune să pună în discuţie uimitoarea pasiune bibliofilă a regilor dinastiei Lagide, cercetând, în baza mărturiilor vremii și a exegezei moderne, modalitățile de achiziție la care au recurs aceștia pentru a aduna cât mai multe cărţi în Biblioteca din Alexandria, căror domenii le aparţineau acestea și în ce măsură se poate vorbi de un ecumenism bibliofil, știind că în această bibliotecă nu au existat doar cărți scrise de autori greci, ci şi unele scrise de autori străini în limba greacă sau traduse în această limbă. Noutatea lucrării constă, cu precădere, în discutarea politicii de achiziție a cărților pentru biblioteca alexandrină, prezentarea detaliată a metodelor utilizate de diferiți regi Lagizi și explicarea motivației pe care au avut-o aceștia în a institui o astfel de politică, în diferitele contexte social-istorice create pe parcursul domniei lor în Egiptul elenistic.
«…un element original îl reprezintă clasificarea procedeelor de achiziție realizată de către autoare: cumpărarea cărților din târgurile de carte din Egipt și din afara lui, prin intermediul unor agenți desemnați de rege, care le punea la dispoziție un buget generos în acest scop; confiscarea cărților găsite la bordul navelor care acostau în portul Alexandriei, în schimbul originalelor proprietarii primind copii ale acestora, scrise pe papirus de cea mai bună calitate, proprietarii fiind, de asemenea, recompensați financiar pentru cărțile originale confiscate; solicitarea de cărți în corespondența cu suveranii străini; scrierea unor cărți la ordinul regilor. Autoarea are în vedere și numărul de volume achiziționat și maniera de clasificare a cărților; ea constată că, în mod firesc, fondul de carte greacă era cel mai bogat, iar în privința fondului de carte străină, insistă asupra Bibliei ebraice și asupra traducerii ei în greacă. Inventarierea domeniilor de referință ilustrează practic diversitatea, imensitatea și calitatea excepțională a achizițiilor.» (Prof. univ. dr. Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba)
Cuvânt înainte (Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba);
Introducere;
CAPITOLUL I. Biblioteca din Alexandria – înfiinţare şi fiinţare:
I.1. Evergetismul cultural al regilor Lagizi;
I.2. Funcţia simbolică a Bibliotecii alexandrine în viziunea fondatorului ei;
I.3. Mărturiile scriitorilor antici despre înfiinţarea şi importanţa Bibliotecii alexandrine;
I.4. Distrugerea și reînființarea celebrei biblioteci;
CAPITOLUL al II-lea. Aspecte ale politicii Lagizilor de îmbogățire a fondului de carte al Bibliotecii alexandrine:
II.1. Achiziții de carte:
II.1.1. Desemnarea unor agenți speciali pentru achiziționarea cărților din târgurile de carte;
II.1.2. Confiscarea cărților de pe navele care acostau în portul Alexandriei;
II.1.3. Solicitarea unor cărți în corespondența cu suveranii străini:
II.2. Scrierea unor cărți din porunca regelui;
II.3. Estimări antice și moderne privind numărul manuscriselor din Biblioteca alexandrină;
CAPITOLUL al III-lea. Fondul de carte greacă al Bibliotecii din Alexandria:
III.1. Activitatea de inventariere și tipologizare a cărţilor greceşti din Biblioteca alexandrină;
III.2. Tipologia cărților grecești;
III.3. Activitatea filologică a bibliotecarilor alexandrini;
III.4. Apariția „problemei homerice” ;
CAPITOLUL al IV-lea. Fondul de carte străină:
IV.1. Traducerea în limba greacă a Vechiului Testament;
IV.2. Istoria babilonianului Berossos;
IV.3. Traduceri din persanul Zarathustra (gr. Zoroástres);
IV.4. Traducerea textelor sacre budiste;
CAPITOLUL al V-ea. Opera științifică a învățaților alexandrini:
V.1. Politica Lagizilor de încurajare a cercetării ştiinţifice;
V.2. Aportul învățaților alexandrini în unele domenii științifice;
V.2.1. Domeniul matematicii – opera lui Eukleides;
V.2.2. Domeniul geografiei – opera lui Eratosthenes;
V.2.3. Domeniul medicinei;
V.2.4. Domeniul astronomiei;
V.2.5. Domeniul gramaticii – contribuția gramaticilor Aristophanes din Byzantion şi Dionysios; Thrax;
Concluzii;
Bibliografie;
Ilustrații;
Index
Daniela Orzață (n. 1979, Constanța) este doctor în istorie din anul 2021, titlu obținut în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, cu o teză de doctorat ce poartă titlul prezentei lucrări. A absolvit Facultatea de Litere (Limbi clasice: Latină-Greacă veche) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2002), a continuat apoi cu un master în Studii Egeo Mediteraneene (2005), tot în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În perioada studiilor universitare, a beneficiat de burse de studiu în cadrul universităților „Aristotel” din Salonic și „Kapodistria” din Atena (Grecia). A participat la nume¬roase simpozioane și conferințe științifice naționale și internaționale; a publicat, de asemenea, recenzii și o serie de articole în reviste de specialitate. Începând cu anul 2007 lucrează ca profesor de limba greacă modernă și greacă veche la Fundația Culturală Elenă din Alexandria (Egipt) și este membră a Asociației Arheologice din Alexandria (Egipt).
