Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

Epitome de Caesaribus/ Epitomă despre împăraţi. Editio bilinguis

Pseudo-Aurelius Victor

stoc epuizat

Data apariției: 09.02.2012

Domeniu: Istorie / Istorie antică

Colecție: Thesaurus Classicus

ISBN: 978-973-640-675-1

Nr. pagini: 598

Format: 14,7 x 20,5 cm.

--- LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Colectia Thesaurus classicus. Traducere şi consideraţii lingvistice de Mihaela Paraschiv. Ediţie îngrijită, abrevieri, studiu introductiv, note şi comentarii, indice de Nelu Zugravu
Lucrarea cu titlul convenţional "Epitome de Caesaribus (Epitomă despre împăraţi)", alcătuită la cumpăna dintre secolele IV-V de un anonim păgân cunoscut sub numele de Pseudo-Aurelius Victor, înfăţişează, sub forma unor succesiuni de medalioane biografice, istoria Imperiului Roman de la Augustus la Theodosius I. Ca orice scriere istoriografică latină, ea are un caracter didactic şi angajat, autorul urmărind ca, din evenimentele şi faptele istorice selectate din sursele sale, din enumerarea de "uirtutes" şi "uitia", de "publica" şi "priuata", de "domi" şi "militiae" din biografiile împăraţilor, să creioneze figura unuia cât mai apropiat de ceea ce el numeşte "imperator bonus", "egregius princeps" sau "perfectus princeps". Acesta este Theodosius I.
Colecţia Thesaurus classicus îşi propune să editeze bilingv scrieri ale literaturii greceşti şi latine antice şi antice târzii nepublicate până în prezent în cultura română, ghidându-se după normele ştiinţifice apropiate celor consacrate de Collection des Universités de France ce apare sub patronajul Asociaţiei Guillaume Budé la Société d’édition Les Belles Lettres, Paris, sau de Bibliotheca Weidmanniana editată de Weidmannsche Verlagsbuchhandlung, Hildesheim.

Studiu introductiv (Titlul şi autorul, Data redactării; Caracterul, izvoarele şi conţinutul lucrării. Valoarea informaţiilor, Intenţia autorului, Regiunea Dunării de Jos în lucrarea lui Pseudo-Aurelius Victor, Posteritatea lucrării, Ediţii ale lucrării, Consideraţii lingvistice Ediţii de izvoare literare folosite, Notă asupra ediţiei), Epitome de Caesaribus, Epitomă despre împăraţi, Note şi comentarii, Indice

"Identitatea autorului scrierii cu titlul convenţional Epitome de Caesaribus nu se cunoaşte. Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, această epitomă a fost atribuită lui Sextus Aurelius Victor - autor al unui breuiarium cunoscut sub titlurile neautentice Liber de Caesaribus, Caesares sau Historiae abbreuiatae; de aceea, în istoriografia modernă, epitomatorul este numit Pseudo-Aurelius Victor. Din paginile scrierii sale se poate deduce că, foarte probabil, era un locuitor al Romei de religie păgână, apropiat al cercurilor prosenatoriale, poate membru al anturajului unui personaj apropiat de partida Nicomachi-lor-Symmachi-lor (a doua jumătate a secolului al IV-lea – primele decenii ale celui de-al V-lea)." (Nelu Zugravu)