Descriere
Sumar
Despre autori
Colecţia Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”.
Volumul reunește, sub titlul Frământările modernității: discursuri, oameni, instituții, 22 de texte grupate în cinci secțiuni tematice, în mare parte dintre cele care au fost susţinute în cadrul Conferinţei Anuale a Institutului „A.D. Xenopol”, care a avut loc în zilele 5-8 iunie 2019. Sunt studii diverse ca dimensiuni și metodă, aparținând membrilor Institutului și colaboratorilor din România, Republica Moldova, Rusia și Statele Unite ale Americii, ce supun atenţiei cititorului subiecte care, în timp, încep din secolul al XVIII-lea și urcă până în primele decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial. Gruparea tematică a textelor a fost făcută în interiorul a cinci capitole, anume: Norme sociale şi proiecţii economice la începuturile modernităţii; Educaţie, viziuni culturale şi grupuri etno-naţionale în lungul secol XIX; Modelarea spaţiului public: idei, politică, societate; Indivizi, comunităţi şi diplomaţie în timpul şi după Marele Război, încheind cu România şi lumea în primele decenii postbelice.
Volumul este dedicat memoriei lui Mihai Dim. Sturdza, ca formă de apreciere a celui pentru care noblețea nu a fost un titlu – deși era o moștenire istorică –, ci o formă de existență, un model de conduită profesională și umană, imposibil de trecut cu vederea.
Prin conţinut, cartea va avea un impact imediat asupra specialiștilor din facultăți, institute de cercetare, muzee, arhive, dar și asupra studenților, iar pe termen mediu și lung, asupra publicului larg. Prin diversitatea studiilor pe care le conţine, volumul poate fi considerat o carte de vizită pentru şcoala istoriografică ieşeană, prin racordarea ei la teme de actualitate, atât prin subiectele abordate, prin metodologia cercetării, cât şi prin noutatea surselor istorice şi a interpretărilor propuse.
Lucrare finanțată cu sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi.
Introducere;
Norme sociale și proiecții economice la începuturile modernității:
Gheorghe LAZĂR, Administrarea domeniului mănăstiresc din Țara Românească. Catastiful de venituri și cheltuieli al mănăstirii Nucet (1731-1739);
Nicoleta ROMAN, Necinstirea părinților și pedepsirea copiilor. Legea familiei și hotărârea tribunalului în Valahia rurală (1800-1860);
Marius CHELCU, Negustori și meșteri într-o lume în schimbare (Moldova spre jumătatea secolului al XIX-lea);
Mihai-Cristian AMĂRIUȚEI, Despre „averile greceşti răpite în vremea ienicerilorˮ în 1821 şi litigiul din anii 1836-1841 pentru un clopot destinat de doamna Smaragda Callimachi mănăstirii athonite Sf. Pantelimon;
Educație, viziuni culturale și grupuri etno-naționale în lungul secol XIX:
Cătălina MIHALACHE, Edificarea unei instituții moderne românești: inspecția școlară. Începuturi și interpretări;
Mihai MÎRZA, Johann Freywald, „arhitecton” și „antreprenor” al catedralei din Iași;
Remus TANASĂ, „Chestiunea armeană” și Congresul de la Berlin;
Andrei CUȘCO, „Chestiunea evreiască” în sursele diplomatice rusești și austro-ungare (1899-1905);
Modelarea spațiului public: idei, politică, societate:
Simion-Alexandru GAVRIȘ, Un ziar conservator de la începutul domniei lui Carol I: „Ordinea” (august 1866 – februarie 1867);
Liviu BRĂTESCU, Politică și opinie publică în România în a doua jumătate a secolului XIX. Repere privind problema națională;
Mihai CHIPER, Când Unirea devine o decepție: „Comitetul pentru apărarea intereselor economice și culturale ale Moldovei” (1891);
Mihai-Ștefan CEAUȘU, Societatea bucovineană sub impactul democratizării vieții politice provinciale (sfârșitul secolului al XIX lea – începutul veacului XX);
Dinu BALAN, O figură mai puțin cunoscută a parlamentarismului românesc: Mariu(s) Theodorian Carada;
Marian HARIUC, Andrei Oțetea și reabilitarea lui Nicolae Iorga. Câteva considerații;
Indivizi, comunități și diplomație în timpul și după Marele Război:
Grigorii ŞKUNDIN, „Al său printre străini, străin printre ai săi”: Stanislav Alfonsovici Poklevski-Koziell, trimisul rus la București, 1913-1916;
Daniel CAIN, Etnie și cetățenie în timpul Marelui Război. Cazul Vechiului Regat;
Marian ZĂLOAGĂ, În captivitatea românilor pe parcursul Marelui Război. Experiența internării civilului sas dr. Wilhelm Zekely;
Sorin IVĂNESCU, Formațiile (corpurile) de voluntari români în timpul Marelui Război;
Bogdan SCHIPOR, România și problema frontierelor Poloniei la sfârșitul Marelui Război;
România și lumea în primele decenii postbelice:
Alexandru D. AIOANEI, România și Marea Britanie în primii ani postbelici. Începuturile unei relații sinuoase;
Dorin DOBRINCU, „За Pумъния”/„Pentru România”. Ajutorul bulgar acordat regiunilor de la nordul Dunării afectate de foamete, 1947;
Paul NISTOR, Pași către apropierea româno-americană. Anul 1964 și vizita ministrului de Externe al României, Corneliu Mănescu, în Statele Unite ale Americii;
Lista autorilor;
Imagini din timpul Conferinței, Iași, 5-8 iunie 2019.
Marius Chelcu (n. 1977, Iași) este cercetător la Institutul „A.D. Xenopol” Iaşi, al Academiei Române, este membru al echipei proiectului fundamental Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, al Academiei Române, de editare a documentelor medievale şi premoderne româneşti. Domeniile de competenţă sunt paleografia slavonă şi chirilică şi cercetările în domeniul istoriei urbane. Este doctor în istorie cu o temă de cercetare intitulată: Oraşul moldovenesc, de la mijlocul secolului al XVI-lea până la jumătatea secolului al XVIII-lea. Lucrarea a fost publicată la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 2015. Cercetarea a avizat surprinderea diferitelor aspecte ale vieţii urbane din oraşul moldovenesc, în contextul oferit de cadrul politic şi economic mai larg în care a evoluat Moldova, o atenţie aparte fiind acordată şi structurii populaţiei urbane, din perspectivă religioasă, socială şi etnică. Urmând domeniile de competenţă, este autor şi coautor al unor volume şi a numeroase studii publicate în revistele de specialitate şi de popularizare.
Dorin Dobrincu (n. 1972, Darabani, jud. Botoșani) este cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. Domeniile sale de interes sunt: istoria politică și socială a României contemporane, îndeosebi istoria comunismului, istoria regională, istoria comunităților protestante românești, editarea documentelor contemporane. Dintre publicațiile sale reprezentative fac parte: Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Iași, Editura Polirom, 2005 (ed. împreună cu Constantin Iordachi), ediția în limba engleză: Transforming Peasants, Property and Power. The collectivization of agriculture in Romania, 1949-1962, Budapest/New York, Central European University Press, 2009; Raport Final. Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, ediție revăzută, București, Editura Humanitas, 2007, prima ediție în 2006 (ed. împreună cu Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile); Istoria comunismului din România. Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), București, Editura Humanitas, 2009; Istoria comunismului din România, vol. II, Documente Nicolae Ceaușescu (1965-1971) , Iași, Editura Polirom, 2012, vol. III, Documente Nicolae Ceaușescu (1972-1975), Iași, Editura Polirom, 2016 (ultimele trei tomuri editate împreună cu Mihnea Berindei și Armand Goșu).