Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de faţă îşi propune realizarea unei riguroase analize asupra evoluţiei pe care statul român o înregistrează în planul relaţiilor internaţionale în intervalul de timp precizat, precum şi clarificarea contribuţiei reale a lui I.C. Brătianu la modificarea statutului juridic internaţional al României.
Datorită rolului determinant avut de I.C. Brătianu în acţiunile de politică externă ale României în intervalul 1866-1888, autorul a fost interesat să identifice dacă se poate vorbi în cazul său de o viziune asupra evoluţiei României pe scena internaţională încă de la primele sale manifestări ca om politic, sau a existat o anumită maleabilitate în reaşezarea priorităţilor şi tacticilor pe măsură ce se schimba şi raportul de forţe dintre puterile care formau celebrul „concert european”.
I. Problema prinţului străin
I.1. „Ucenicia” diplomatică (1848-1857)
I.2. Unirea şi modernizarea. Actori, direcţii, confruntări
I.3. Carol de Hohenzollern: proiectul continuă
II. Viaţa politică românească în perioada 1866-1876
II.1. Ieşirea din pluton: guvernarea liberal-radicală (1867-1868)
II.2. 1870-1871. Monarhie sau republică?
II.3. Politica externă în dispută (1871-1876)
III. I. C. Brătianu şi independenţa României (1875-1878)
III.1. România în Europa (1875-1876)
III.2. Un nou guvern, aceeaşi politică externă?
III.3. Rusia, eternul adversar
IV. Regatul şi Tripla Alianţă. Avataruri ale politicii externe româneşti (1878-1883)
V. Diplomaţia lui I. C. Brătianu în anii 1884-1888
Liviu Brătescu este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi, doctor în Istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, cu teza „I.C. Brătianu şi politica externă a României. 1866-1888”. În anul 2011 a fost bursier post-doctoral în cadrul proiectului Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorală cu tema „Liberali versus conservatori: monumente publice şi memorii concurente în Romania modernă (1866-1914)”. A editat volumele: "Liberalismul romanesc si valentele sale europene" (2010), "Conservatorismul românesc. Origini, direcţii, perspective" (2008, împreună cu cerc.şt.dr. Mihai Chiper), "Liberalismul românesc, tendinţe, structuri personalităţi" (2006, împreună cu lect.univ.dr. Ovidiu Buruiană), "Monarhia în România, o evaluare: politică, memorie şi patrimoniu", 2013,
(coordonator, împreună cu Ştefania Ciubotaru). Autor a numeroase studii şi articole de specialitate cu privire la istoria politică şi socială în epoca modernă.