Descriere
Sumar
Despre autori
Într-un demers multilateral, de identificare, precizare și etalare a locului și rolului istoric al unei localități, cu comunitățile ei umane, în cadrul istoriei naționale, se înscrie și acțiunea de realizare a unei monografii geografico-istorice a orașului Târgu Frumos, care împlinește în 2018 venerabila vârstă de 570 de ani de la atestatea sa documentară, la 5 octombrie 1448, și o jumătate de veac de la reatestarea sa ca localitate urbană (1968). Ținând cont de toate încercările monografice anterioare, fiecare cu importanța sa în cunoașterea, înțelegerea și reconstituirea evoluției istorice a localității, devenite, la rândul lor, surse documentare, autorii noii monografii a orașului Târgu Frumos și-au propus să ofere un produs științific care să cuprindă, integrat, geografia micro-regiunii și istoria acesteia din preistorie și până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial (1945).
Târgu Frumos în prospectare monografică (Victor Spinei);
Introducere;
Cap. I Așezarea geografică a orașului Târgu Frumos (I. Minea):
I.1 Istoricul cercetărilor geografice:
I.1.1 Istoricul cercetărilor geologice;
I.1.2 Istoricul cercetărilor geomorfologice;
I.1.3 Istoricul cercetărilor hidrologice;
I.1.4 Istoricul cercetărilor climatice;
I.1.5 Istoricul cercetărilor biogeografice;
I.1.6 Istoricul cercetărilor pedologice;
I.2 Aspecte geologice;
I.3 Relieful - matricea dezvoltării și evoluției orașului;
I.4 Condiții climatice;
I.5 Resursele de apă;
I.6 Condiții bio-edafice;
I.7 Solul - factor determinant în dezvoltarea orașului;
I.8 Elemente de geografie umană (I. Alexa-Angheluș):
I.8.1 Aspecte ale organizării oraşului şi evoluţia sa;
I.8.2 Scurte considerații despre populația orașului Târgu Frumos. Dinamica
populaţiei, evoluţia numerică;
I.8.3 Mişcarea populaţiei;
I.8.4 Bilanţul natural;
I.8.5 Bilanţul migratoriu;
I.8.6 Structura populaţiei:
I.8.6.1 Structura populaţiei pe grupe de vârstă;
I.8.6.2 Structura pe sexe;
I.8.6.3 Structura confesională;
I.8.6.4 Structura naţională;
Cap. II La răscruce de timpuri... Vechime și devenire istorică. Dovezi arheologice din Preistorie și până în Evul Mediu (D. Boghian):
II.1 Introducere;
II.2 Istoricul cercetărilor arheologice;
II.3 Dovezi de locuire din Paleolitic și Epipaleolitic/Mezolitic;
II.4 Habitatul uman neolitic și eneolitic din zona Târgului Frumos;
II.5 Habitatul uman din zona Târgului Frumos în Epoca Bronzului;
II.6 Habitatul uman din zona Târgului Frumos în Epoca Fierului;
II.7 Habitatul uman din zona Târgu Frumos în prima jumătate a mileniului I;
II.8 Habitatul uman din zona Târgu Frumos și împrejurimi în secolele V-XVII;
Cap. III De la prima atestare documentară până în secolulul al XIX-lea (M. Chelcu):
III.1 Preliminarii:
III.1.1 Locul Târgului Frumos în reţeaua urbană din Moldova;
III.1.2 Numele – între legendă şi toponimie;
III.1.3 Târgu Frumos în impresii de călătorie, descrieri ale Moldovei, scrisori şi rapoarte diplomatice şi militare;
III.2 Târgu Frumos. De la prima atestare până la 1755:
III.2.1 Primele mărturii scrise;
III.2.2 Ocolul curţii domneşti de la Târgu Frumos;
III.2.3 Curtea şi biserica domnească de la Târgu Frumos;
III.2.4 Moşia Târgului Frumos;
III.2.5 Târgoveţii, şoltuzul, pârgarii şi sigiliul oraşului;
III.3 Târgu Frumos: un câmp al disputelor juridice din timpul modernităţii timpurii (1755-1815);
III.3.1 Între bine şi rău – locul Târgului Frumos în constituirea sistemului medical din Moldova;
III.3.2 Obiectul daniei lui Matei Sturza din anul 1755: primele încălcări, contestări şi dispute;
III.4 Târgul Frumos pe drumul modernizării administraţiei municipale: de la epitropie la eforie (1815-1859);
III.4.1 Epitropie: în litera privilegiului de la 1815;
III.4.2 Eforia: între specificul local şi litera Regulamentului Organic;
III.4.3 Câteva îmbunătăţiri urbanistice;
Cap. IV Târgu Frumos. De la Alexandru Ioan Cuza la 1918 (S.-C. Enea):
IV.1 Scurte considerații despre organizarea administrativă;
IV.2 De la Cuza la război. Note despre un oraș care nu își merită atributul sau cu numele întrece realitate;
IV.3 Târgu Frumos în anii războiului;
Cap. V Târgu Frumos în perioada interbelică și în anii marelui război (S.-C. Enea):
V.1 Primăria comunei în perioada interbelică;
V.1.1 Aparatul administrativ al primăriei;
V.2 Viața orașului;
V.3 Marele război (1939-1945):
V.3.1 Aparatul administrativ al primăriei;
V.3.2 Viața în timpul războiului;
V.3.2.1 Anul 1939;
V.3.2.2 Anul 1940;
V.3.2.3 Anul 1941;
V.3.2.4 Un episod tragic al anului. Trenul morții la Târgu Frumos;
V.3.2.5 Anul 1942;
V.3.2.6 Anul 1943;
V.3.2.7 Anul 1944;
V.3.2.8 Considerații despre bătălia de la Târgu Frumos. Tehnici militare, tactici, personaje, rezultate (M. Stănescu);
V.3.2.9 Anul 1945;
V.3.2.10 Viața după război;
Cap. VI Instituții, cultură, economie la Târgu Frumos (S.-C. Enea):
VI. 1 Poliţia;
VI.2 Judecătoria;
VI.3 Starea și activitatea sanitară. Spitalele;
VI.4 Tradiția învățământului:
VI.4.1 Probleme generale ale învățământului. Școala primară de băieți;
VI.4.2 Școala primară de fete;
VI.4.3 Grădinița de copii;
VI.4.4 Gimnaziul;
VI.4.5 Școli evreiești;
VI.5 Bisericile și cimitirul:
VI.5.1 Biserica Sf. Cuvioasă Paraschiva;
VI.5.2 Biserica Sfântul Nicolae;
VI.5.3 Biserica Pogorârea Duhului Sfânt (Măicuța);
VI.5.4 Cimitirul ortodox;
VI.6 Forme de asociere:
VI.6.1 Asociații economice, corporații, bănci;
VI.6.2 Asociații culturale românești;
VI.6.3 Asociații culturale evreiești;
VI.7 Date despre tradiția modernă a olăritului (D. Fripis, D. Boghian);
VI.8 Scurte considerații despre drumurile din zona Târgului Frumos în Epoca Modernă (D. Boghian);
VI.9 Repere din istoria poștei (D. Boghian);
VI.10 Drumul de fier și Gara (D. Boghian);
Cap. VII Comunități etnice din Târgu Frumos (S.-C. Enea):
VII.1 Armeni;
VII.2 Evrei;
VII.3 Ruși-lipoveni;
VII.4 Țigani;
Cap. VIII Personalități locale (D. Fripis);
Cap. IX Considerații finale;
Abstract;
Abrevieri;
Bibliografie;
Date despre autori și colaboratori;
Anexa 1. Corpusul descoperirilor arheologice din zona Târgului Frumos (D. Boghian);
Anexa 2. Tabele;
Anexa 3. Planșe.
Dumitru Boghian (n. 1955, Câmpulung Moldovenesc) este absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1979), doctor în istorie la aceeași instituție (1999, conducător ştiințific Acad. M. Petrescu-Dîmboviţa), abilitat (2017, Universitatea „Ștefan cel Mare”, Suceava). Profesor de istorie la Liceul „Ion Neculce” din Târgu Frumos (1979-1991, când a participat la reorganizarea muzeului școlar de istorie și etnografie „Mihai Constantin” din cadrul acestei unități de învățământ) și cadru didactic universitar (lector, 1991; conferenţiar, 2004) la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Arheolog expert, specializat în problemele protoistoriei est-carpatice, cu contribuţii importante pentru centrul și nordul Moldovei. Cercetări efectuate pe șantierele arheologice de la Cucuteni, Buznea, Târgu Frumos, Costeşti (jud. Iaşi), Feteşti și Costâna (jud. Suceava), Tăcuta (jud. Vaslui), Ripiceni (jud. Botoşani) ş.a. Preocupări în domeniul istoriei vechi, al cercetărilor arheologice interdisciplinare și muzeologiei. Director și membru în colectivele științifice ale unor proiecte naţionale de cercetare. Autor, singur și în colaborare, a patru cărți de specialitate, 100 de studii și articole, publicate în țară și străinătate, 55 de rapoarte arheologice, 15 note și recenzii, 50 de comunicări la manifestări științifice internaționale, 155 de comunicări la sesiuni științifice naționale, organizator și/sau colaborator la realizarea a nouă expoziții naționale și internaționale cu artefacte arheologice și editor al unui volum de studii.
Sergiu-Constantin Enea (n. 1981, Vaslui) este profesor titular, gradul I, la Liceul Teoretic „Ion Neculce” Târgu Frumos, judeţul Iaşi; doctor în Istorie, din 2009, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, cu lucrarea Simboluri ale ierarhiilor sociale la civilizațiile eneolitice din spațiul românesc, sub coordonarea prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. Arheolog expert, preocupările sale vizează preistoria României în context european și arheologia funerară. A publicat volumul Elemente de arheologie funerară în spaţiul carpato-danubian. Neolitic şi eneolitic, Cluj-Napoca, 2011, și este coautor la volumul Comunitățile cucuteniene din zona Târgului Frumos. Cercetări interdisciplinare în siturile de la Costești și Giurgești, Iaşi, 2015. Autor a numeroase studii și articole publicate în țară și străinătate, singur sau în colaborare, cele mai multe pe teme de arheologie, dar și din alte domenii ale istoriei.
Marius Chelcu (n. 1974, Iași) este istoric, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, având ca domenii de interes publicarea documentelor medievale şi moderne timpurii, istorie urbană şi istorie socială. Ca paleograf şi editor al actelor vechi, a participat la apariţia câtorva din volumele seriei A. Moldova a colecţiei naţionale de izvoare Documenta Romaniae Historica. Preocuparea pentru istoria urbană s-a materializat prin publicarea a numeroase studii şi articole, dar şi a unor volume de autor, precum Istoria oraşelor din Moldova. De la jumătatea secolului al XVI-lea până la jumătatea secolului al XVIII-lea, Iaşi, 2015, şi Oraşul Tecuci. Stăpânirea şi organizarea teritoriului urban până la Regulamentul Organic, Cluj-Napoca, 2015.
Ionuț Minea (n. 1979, Târgu Frumos) a absolvit Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași în anul 2002; în cadrul aceleiași instituții și-a finalizat studiile masterale (2004), doctorale (2009, cu titlul Bazinul hidrografic Bahlui - studiu hidrologic, sub coordonarea prof. univ. dr. Constantin Rusu) și postdoctorale (2012). Din anul 2003 este angajat la Departamentul de Geografie din cadrul universității ieșene și a parcurs până în prezent toate etapele didactice până la stadiul de conferențiar universitar. Are competență în domeniul hidrologiei și oceanografiei, a publicat volumul Bazinul hidrografic Bahlui. Studiu hidrologic, Iaşi, 2012, și este coautor la alte volume. A publicat numeroase studii și articole în țară și străinătate.
