Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea abordează problema raporturilor statului român cu Imperiul de la Răsărit, la sfârşitul secolului al XIX-lea. În vederea înţelegerii politicii externe a României, dar şi a politicii Rusiei în Balcani, este necesară şi o bună cunoaştere a relaţiilor politico-diplomatice, culturale, dar şi economice dintre cele două state.
După 1878, relațiile româno-ruse au fost tensionate, marcate de o neîncredere reciprocă. Semnarea tratatului de alianţă cu Austro-Ungaria la 30 octombrie 1883, act la care Germania a aderat în aceeaşi zi, a însemnat un moment decisiv în orientarea politicii externe a României până spre 1916. În aceste condiţii, relaţiile dintre România şi Rusia au avut o evoluţie sinuoasă în primul deceniu de după semnarea tratatului.
Capitolul I. De la raporturi româno-ruse la relații bilaterale (1774-1878):
I.1. Raporturi româno-ruse;
I.2. România, Rusia și Europa la 1878;
Capitolul II. România independentă și relațiile cu Rusia (1878-1883);
II.1. De la recunoașterea Independenței României la proclamarea Regatului;
II.2. De la proclamarea Regatului României la încoronarea țarului Alexandru al III-lea;
Capitolul III. Impactul orientării euro-centrale a politicii României asupra relațiilor cu Rusia (1883-1892);
III.1. Imperiul Rus și strategia de politică externă a României;
III.2. Relațiile româno-ruse în contextul crizei bulgare;
III.3. „Secvențe” tensionate din relațiile româno-ruse;
III.3.1. „Chestiunea iconarilor”;
III.3.2. Reglementarea succesiunii la tronul României;
III.3.3. „Afacerea” Iacobson;
III.3.4. Jubileul din 1891;
III.3.5. „Afacerea” Olga;
Capitolul IV. Intrigi, suspiciuni și simpatii rusești în societatea românească:
IV.1. Grigore Mihail Sturdza: promotor al alianței româno-ruse;
IV.2. George Bibescu: aspirant la tronul României;
IV.3. Asociația Ortodoxă de la Iași;
IV.4. „Să vină Cuza !”;
Capitolul V. Către normalizarea relațiilor româno-ruse (1893-1899):
V.1. Alianța franco-rusă;
V.2. Începutul relațiilor dinastice între România și Rusia;
V.3. Alte simpatii pro-ruse și mai nou poezii…;
V.4. Vizita regelui Carol I în Rusia;
V.5 „Chestiunea Basarabiei”;
Capitolul VI. De la București la Sankt Petersburg: diplomați români în Imperiul Rus:
VI.1. De la misiuni „oficioase” la înființarea Legației României la Petersburg;
VI.2. Miniștri plenipotențiari, secretari și atașați de legație acreditați în capitala Rusiei;
VI.3. Localul Legaţiei din Petersburg: instrument de prestigiu al statului român;
VI.4. Reţeaua consulară a României în Imperiul Rus;
Capitolul VII. De la consuli la miniștri plenipotențiari. Diplomaţii ruşi şi societatea românească;
VII.1. Organizarea Ministerului de Externe al Imperiului Rus. Reprezentarea diplomatică;
VII.2. Miniștri plenipotențiari, secretari și atașați de legație ai Rusiei în capitala României;
VII.3. Rețeaua consulară a Rusiei în Vechiul Regat. Câteva considerații; Concluzii; Rezumat în limba engleză; Rezumat în limba rusă; Bibliografie; Indice de nume
Adrian-Bogdan Ceobanu (n. 1985, Bucecea, jud. Botoșani) este asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, doctor în istorie cu o temă referitoare la Relaţiile politico-diplomatice româno-ruse (1878-1893). A editat, alături de Rudolf Dinu, volumul Alexandru Em. Lahovari Note, Amintiri, Corespondenţă diplomatică oficială şi personală (1877-1914): Paris, Petersburg, Bucureşti, Roma, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (Colecţia Documenta), 2013; editor, alături de Flavius Solomon, Andrei Cuşco, Grigorii Şkundin, al volumului Rapoarte diplomatice ruse din România (1888-1898) , Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, (Colecţia Documenta), 2014. De asemenea, editează împreună cu Gh. Cliveti, Adrian Viţalaru și Ionuţ Nistor volumul Romanian and European Diplomacy. From Cabinet Diplomacy to the 21st Century Challenges, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”/ Beit - Casa Editrice Trieste (2013).
Autor al volumului Diplomați în Vechiul Regat. Familie, carieră și viață socială în timpul lui Carol I (1878-1914), apărut la Editura Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (Colecţia Observator social), 2016.