Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
Word Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Istorie /

România de la 1859 la 1939. Împliniri și limite ale modernizării

Gheorghe Iacob

Data apariției: 01.03.2021

Domeniu: Istorie / Istorie modernă

Colecție: Historica

ISBN: 978-606-714-620-2

Nr. pagini: 756

Format: 17 x 24 cm.

52.40 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Despre modernizarea României s-a scris enorm; de către istorici, economişti, sociologi, politologi ş.a. Cu toate acestea, nu putem oferi o definiţie în general acceptată. Ne limităm la enumerarea câtorva trăsături: – industrializarea; – birocratizarea; – etatizarea; – urbanizarea; – difuzarea cunoaşterii; – accentuarea individualismului ş.a. Asupra acestei problematici găsim referiri începând cu secolul al XVIII-lea şi, tot mai numeroase, din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Toţi, sau aproape toţi autorii sunt de acord că Principatele Române – apoi România – au făcut eforturi deosebite pentru a prelua modelul occidental, de a se moderniza, de a reduce distanţa faţă de ţările dezvoltate. Indiferent în ce moment facem „măsurătorile”, după ce metode etc., opiniile diferă. După unii autori, decalajul faţă de Occident s-a accentuat, după alţii, s-a redus. Noi, o spunem de la început, ne includem în a doua categorie. Cartea include texte din volumele România în epoca modernizării (1859-1939) și Modernizarea României (1859-1939), publicate în anii 2012 și 2013. Le-am reunit în același volum cu speranța de a oferi o imagine coerentă asupra modernizării țării în această perioadă. (Autorul)

ARGUMENT; Partea I. MODERNIZAREA: INTRODUCERE : I. Românii şi Europa. Poziţia geopolitică a României; II. Modernizarea României. Aspecte metodologice. Trăsături ale modernizării; III. Rolul elitei politice în modernizarea României; IV. Sub semnul „politicii faptului împlinit”. De la Unirea Principatelor la proclamarea Regatului (1859-1881); V. Solidaritate politică pentru făurirea României Mari; VI. România în Marele Război. Marea Unire din anul l9l8. Locul României Întregite în noua Europă; VII. Regimul constitutional; VIII. Modernizarea economică. Repere; IX. Populaţia României în epoca modernizării; X. Cum trăiau românii în perioada interbelică; ÎNCHEIERE; Partea a II-a. LEGISLAŢIE ȘI STRATEGIE ECONOMICĂ: LEGISLAȚIE: Lege pentru reglarea proprietăţii rurale, din 15 august 1864; Lege pentru măsuri generale spre a veni în ajutorul industriei naţionale, din 12 mai 1887; Regulament pentru aplicarea legii intitulată: „Măsuri generale pentru a veni în ajutorul industriei naţionale”, din 29 iulie 1887; Legea minelor, din 21 aprilie 1895 (cu modificările din 19 aprilie 1900); Lege pentru încurajarea industriei naţionale, din 14 februarie 1912; Regulament de aplicare a legii pentru încurajarea industriei naţionale, din 11 octombrie 1912; Lege pentru reforma agrară, din 17 iulie 1921; Legea minelor, din 4 iulie 1924; Lege privitoare la comercializarea şi controlul întreprinderilor economice ale statului, din 7 iunie 1924; Legea regimului apelor din 27 iunie 1924 cu modificările, din 28 aprilie 1926; Legea energiei, din 4 iulie 1924; Legea pentru înfiinţarea Societăţii Naţionale a Creditului Industrial, din 23 iunie 1923 cu modificările din 28 mai 1926; Lege pentru fabricarea de locomotive şi vagoane C.F.R., din 13 martie 1927; Lege pentru utilizarea personalului românesc în întreprinderi, din 16 iulie 1934; J.C.M. relativ la regimul comerţului exterior, din 7 martie 1935; Lege pentru modificarea art. 81 din legea minelor, din 20 aprilie 1935; J.C.M. pentru regimul comerţului exterior, din 11 iunie 1935; J.C.M. pentru reglementarea proporţiilor de supuşi străini la întreprinderile mici, din 18 iunie 1935; Decizie privitoare la fondurile mărunte ale Ministerului Apărării Naţionale, 19 iunie 1935; Lege pentru prelungirea termenului de aplicarea a legii din 1912 pentru încurajarea industriei naţionale, din 8 aprilie 1936; Lege pentru înfiinţarea Consiliului superior economic şi organizarea Camerelor profesionale, din 29 aprilie 1936; Decret-Lege pentru înfiinţarea de fabrici pentru produsele nefabricate în ţară, din 1 august 1936; Decret-Lege pentru prelungirea şi completarea legii încurajării industriei naţionale, din 12 noiembrie 1936; Decret-Lege pentru reducerea impozitului cifrei de afaceri şi acordarea unor avantaje fabricilor de armament, din 14 noiembrie 1936; Decret-Lege pentru scutirea de taxe a Primei Fabrici Metalurgice Române în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936; Decret-Lege pentru scutirea de taxe a Uzinelor Metalurgice Copşa-Mică şi Cugir, în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936; Decret-Lege pentru scutirea de taxe a firmei S.E.T. în vederea armamentului, din 14 noiembrie 1936; Lege privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii, din 22 martie 1937; J.C.M. pentru înfiinţarea industriei de cauciuc „Banloc”, din 26 martie 1937; Lege pentru scutirea de taxe a maşinilor, părţilor şi accesoriilor de maşini, interesând apărarea naţională, importate în executarea unor contracte încheiate cu Ministerele Apărării Naţionale sau Aerului şi Marinei, din 1 aprilie 1937; Decizie pentru condiţiile de înfiinţare de noi fabrici, din 20 mai 1937; Decret-Lege pentru scutiri de taxe la import a batozelor de treierat şi a maşinilor de semănat, din 9 iulie 1937; Decret-Lege pentru scutiri de vamă şi taxă ad-valorem a 200 de tractoare agricole, din 7 octombrie 1937; Decret-Lege pentru prelungirea de termene a întreprinderilor de produse nefabricate în ţară, din 26 octombrie 1937; Decret-Lege pentru prelungirea legii de încurajare a industriei naţionale, din 14 decembrie 1937; Decret-Lege pentru organizarea Consiliului superior economic, din 3 iunie 1938; STRATEGIE ECONOMICĂ: Dionisie Pop Marţian (1829-1865): Cauza neputinţelor noastre economice şi sociale; Mihail Kogălniceanu (1817-1891): Convenţia comercială din 1875 cu Austro-Ungaria; Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907): Opiniile unor economişti străini despre agricultură şi industrie; Petre S. Aurelian (1833-1909): Cum se poate fonda industria în România; Alexandru D. Xenopol (1847-1920): Studii economice; Vintilă I.C. Brătianu (1867-1930): Petrolul şi politica de stat. Memoriu adresat Comitetului Central al Partidului Naţional-Liberal în şedinţa din 23 septembrie 1930 I.G. Duca (1879-1933): Doctrina liberală; Ştefan Zeletin (1882-1934): Originea şi formarea burgheziei române; Neoliberalismul; Virgil Madgearu (1887-1940): Doctrina ţărănistă; Evoluţia economiei româneşti după războiul mondial (introducere); Perspectivele economiei româneşti; Mihail Manoilescu (1891-1950): Neoliberalismul; Teoria protecţionismului şi a schimbului internaţional (prefaţă la ediţia germană); Teoria şi practica protecţionismului; Antagonismul intereselor şi colaborarea internaţională; Teoria diviziunii internaţionale a muncii şi prejudecăţile ei; Productivitatea şi rentabilitatea; Mitiţă Constantinescu (1890-1946): Sinteza realităţilor importului; Caracteristicile şi sinteza realităţilor exportului; Balanţa schimburilor şi a plăţilor; Reorganizarea şi diriguirea exportului; Complexul industrial; Organul central de diriguire şi coordonare; Încheiere; Victor Scărlătescu: Libertate economică şi intervenţionism de stat (introducere);
*
The Modernization of Romania. A Success or a Failure?

Gheorghe Iacob (n. 1953, Andrieșeni, jud. Iași), profesor universitar dr. la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Domenii de cunoaștere academică: istoria românilor în secolul XX, istoria economică a României (1859-1939), istoria Universității din Iași, diplomație și relații externe ale României în secolul XX. Între cele mai recente contribuții științifice: Victor Spinei, Gheorghe Iacob, Ionuţ Nistor (coordonatori), Istorii ale Marelui Război şi ale Unirii de la 1918, volum al Congresului Naţional al Istoricilor Români, Iaşi, 29 august - 1 septembrie 2018, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2019; Gh. Iacob (editor), Centenarul Marii Uniri la TVR, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018; Gh. Iacob, Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939), übersetzung: Larisa Schippel, New Academic Press, Wien, 2018.