Descriere
Sumar
Despre autori
La peste 140 de ani de diplomație românească modernă, cunoaștem prea puțin despre acești deținători vremelnici ai uneia dintre cele mai importante funcții din organigrama Ministerului Afacerilor Străine. Și nu avem în vedere doar perioada anterioară anului 1918, limita cronologică superioară a demersului nostru, ci și perioada următoare. În aceste condiții, volumul de față propune o schimbare de perspectivă, motivată atât de sursele documentare inedite, cât și de sugestiile de lectură de dată recentă. Comută interesul față de temele clasice ale politicii externe, importante, în continuare, pentru a înțelege mecanismele decizionale de politică externă – încheierea unor alianțe, reorientarea de la un sistem de alianțe către altul – spre istoria diplomației românești într-o perioadă marcată de profunde transformări: de la 1878, momentul recunoașterii Independenței, până la 1918, realizarea Marii Uniri. (Bogdan Ceobanu)
Cuvânt înainte;
În loc de introducere. Secretarii generali ai Ministerului Afacerilor Străine ‒
istoriografie, metodologie, surse;
1. Dinamica unei instituții. Administrația centrală a Ministerului Afacerilor
Străine: legislație, organizare, evoluție;
2. Secretarii generali ai Ministerului Afacerilor Străine:
2.1. Cadru legislativ;
2.2. Fișe personale:
Mihail Mitilineu;
Nicolae Bordeanu;
Gheorghe M. Ghica;
Grigore I. Ghica;
Dumitru C. Ollănescu;
Alexandru Em. Lahovari;
Trandafir Djuvara;
Alexandru I. Ghica;
Alexandru Beldiman;
Dimitrie I. Ghica;
Nicolae Mișu;
Alexandru G. Florescu;
Constantin G. Nanu;
Nicolae I. Ghica;
Duiliu Zamfirescu;
Nicolae B. Cantacuzino;
George Cretzianu;
Nicolae Docan;
2.3. Aspecte generale;
3. Diplomație, administrație și politică. Câteva portrete ale secretarilor generali
ai Ministerului Afacerilor Străine:
3.1. Mihail Mitilineu: „ma bibliothèque vivante”;
3.2. Alexandru I. Ghica: „un funcţionar jovial, extrem
de inteligent şi cu [o] nemaipomenită forţă [de] muncă”;
3.3. George Cretzianu: „un bun și credincios slujitor al țării”;
3.4. Constantin G. Nanu: „un franco isteric”;
3.5. Nicolae Docan: un diplomat care „inspira o sfântă spaimă
în Minister”;
4. Din corespondența privată a unor secretari generali: Dimitrie I. Ghica și
Nicolae Mișu;
În loc de concluzii;
Abstract;
Indice.
Adrian-Bogdan Ceobanu (n. 1985, Bucecea, Botoșani) este lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, doctor în istorie cu o temă referitoare la relaţiile politico-diplomatice româno-ruse (1878-1893). A editat, alături de Rudolf Dinu, volumele Alexandru Em. Lahovari. Note, Amintiri, Corespondenţă diplomatică oficială şi personală (1877-1914): Paris, Petersburg, Bucureşti, Roma, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013; Gheorghe Rosetti-Solescu. Corespondență diplomatică personală și oficială (1895-1911). Petersburg, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2016; autor al lucrărilor Diplomați în Vechiul Regat. Familie, carieră și viață socială în timpul lui Carol I (1878-1914), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015 și Politică și diplomație la sfârșitul secolului XIX. Din istoria relațiilor româno-ruse (1878-1899), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2017.