Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul a fost conceput în cadrul Muzeului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi ca un omagiu adus Universităţii din Bucureşti, care celebrează în 2014 un secol şi jumătate de existenţă. Lucrarea conţine 60 de microbiografii academice ale celor mai importanţi profesori care şi-au început cariera profesională la Universitatea din Iaşi şi apoi s-au transferat la instituţia similară din capitală, în intervalul dintre două reforme ale învăţământului. Volumul conţine o ilustraţie bogată, care constă în portretele profesorilor evocaţi şi diverse imagini reprezentative pentru ambianţa culturală a Iaşului de altădată.
"Între aceste borne cronologice, 1864 şi 1948, mobilitatea academică Iaşi-Bucureşti este, credem, cea mai reprezentativă pentru transferul interuniversitar românesc. În Mesajul Universităţii din Bucureşti la Jubileul-50 (1860-
1910, celebrat în 1911) al Universităţii din Iaşi, profesorul Ermil Pangrati,
rectorul de atunci, a pus să se scrie că de pe catedrele sale (ale Universităţii
din Iaşi, n. ns.) au dat învăţătură bărbaţi eminenţi, dintre cari mulţi au fost mai
târziu colegii noştri respectaţi la Bucureşti....[...] Parcursul profesional al savanților care fac obiectul prezentelor evocări
este de o mare diversitate, ceea ce sporește în dificultate încadrarea tipologică.
Cu toate acestea, se poate spune că majoritatea celor care s-au înscris
în criteriile selecţiei noastre şi-au făcut studiile la Universitatea din Iaşi,
şi-au continuat specializarea în centre academice europene consacrate, s-au
dezvoltat profesoral şi ştiinţific la Universitatea ieşeană, iar apoi, pentru aureola
lor, au fost chemaţi, ori şi-au cerut transferul la Universitatea din Bucureşti,
încheindu-şi acolo parcursul academic." (Editorii)
Cuvântul înainte al Rectorului Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Mobilitate academică (1864 - 1948) între Universitatea din Iaşi şi Universitatea din Bucureşti - medalioane: Dimitrie Brândză, Neculai Cosmovici, Iacob Negruzzi, Nicolae Titulescu, George Călinescu, Dimitrie Gusti, Ion Petrovici, Mihai Ralea, Horia Hulubei, Gheorghe I. Brătianu, Dionisie Pippidi, Ernest Juvara, Constantin I. Parhon, Grigore Moisil, Gala Galaction, Nechifor Crainic ş.a.
Ion Toderaşcu (n. 1938, Urecheşti, jud. Bacău) este specialist în istoria medievală a românilor şi în istoria Bizanţului, moştenirea bizantină în Ţările Române, epoca lui Mihai Viteazul şi ecourile europene ale acestei domnii. Profesor, timp de 46 de ani, din octombrie 1962 până la 1 octombrie 2008 la Facultatea de Istorie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Bursă la Universitatea din Gand (Belgia). Premiul “Nicolae Bălcescu” al Academiei Române pentru contribuţii la volumul “Iaşi 1600-1859-1918”, apărut la Editura Junimea din Iaşi în 1983. Alte cărţi publicate: “Permanenţe istorice medievale. Factori ai unităţii româneşti”, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006; “Etnie şi confesiune în Moldova medievală”, Editura Universităţii “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006.
Profesor Emeritus al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Bogdan-Petru Maleon (n. 1976, Iaşi) este conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Cărţi publicate: "O istorie a Europei de Apus în Evul Mediu. De la Imperiul Roman târziu la marile descoperiri geografice" (în colaborare cu Alexandru-Florin Platon şi Laurenţiu Rădvan), Iaşi, Editura „Polirom”, 2010, "Ideologii şi reprezentări ale puterii în Europa" - studii reunite de Alexandru-Florin Platon, Bogdan-Petru Maleon şi Liviu Pilat, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009; Clerul de mir din Moldova secolelor XIV-XVI, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007; "Confesiune şi cultură în Evul Mediu", studii reunite de Bogdan-Petru Maleon şi Alexandru-Florin Platon, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2004. Premiul „Iustin Frăţiman” pentru contribuţii esenţiale în domeniul istoriei ecleziastice, acordat de Societatea de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” din Chişinău (2008).
