Descriere
Sumar
Despre autori
Prima parte a cărții își dorește a veni în sprijinul cititorului încă nefamiliarizat cu principiile de bază ale Kabbalei, oferind o serie de explicații rezumative ale acestora. Cea de-a doua parte propune un studiu aplicat al principiilor expuse în secțiunea precedentă – utilizând, ca text suport, Divina Comedie. Dante Alighieri studiase modul de alcătuire al Arborelui Sefirotic – pe care îl prezintă cât se poate de sugestiv prin prisma universului descris în capodopera sa. A treia – și ultima – parte se concretizează sub forma analizei unor simboluri specifice „Kabbalei nescrise”, pe care le putem regăsi în cadrul câtorva texte eminesciene. Abordând un context literar autohton, studiat deja din numeroase perspective, pot fi mai eficient înțelese informațiile teoretice inițiale. Pe scurt, „arcul” peste timp prin care versurile lui Eminescu sunt corelate cu cele ale lui Dante este fundamentat pe misterele („arcanele”) științelor ezoterice care le-au influențat opera.
«…o foarte eficientă sinteză a informațiilor – corelată cu o incitantă perspectivă comparatistă. Este de apreciat și prezentarea ipotezelor care depășesc – în mod constructiv – vechi rigori interpretative. Deși cartea tratează un subiect cu o lungă tradiție în cadrul cercetărilor în domeniu, reușita sa va deveni o evidență, deoarece impune o nouă perspectivă asupra temei enunțate, la nivelul unui context literar bine delimitat.»
Prof. univ. dr. Constantin Dram
Directorul Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Cuvânt-înainte;
PARTEA I. Considerații introductive asupra Kabbalei:
1. Cele patru tipuri de Kabbala:
1.1. Kabbala literală și gematria;
1.2. O scurtă perspectivă asupra Kabbalei dogmatice;
1.3. Kabbala practică și cele 22 de Arcane Majore ale Tarotului;
1.4. Cum poate fi scrisă o „Kabbala nescrisă”? ;
2. „Kabbala literară” sau despre influența Kabbalei asupra literaturii:
2.1. Paradoxul lingvistic propus de Kabbala: fuziunea limbajului științelor exacte cu limbajul figurativ;
2.2. De la ezoterismul antic la postmodernismul pseudo-ezoteric;
2.3. Frumusețea care îmbracă Adevărul pentru fi o expresie a Binelui;
PARTEA A II A. O interpretare kabbalistică a Divinei Comedii:
3. Ce mai poate fi spus despre Dante?
3.1. Premise pentru studiul sensului anagogic al poemului;
3.2. Infernul dantesc ca reprezentare a Arborelui Morții;
3.3. Tantal, Sisif și Prometeu: de la înțelegerea teoretică la înțelegerea practică;
3.4. Ocolurile Purgatoriului: oglinda răsturnată a cercurilor infernale;
3.5. Kabbala nescrisă a Paradisului;
3.6. Relația omului cu spațiul – adică cu propria-i „oglindă” ;
4. Depășirea legii dualității prin intermediul fructului Pomului Cunoașterii Binelui și Răului
4.1. Parcursul lui Dante prin prisma celor 12 ore ale lui Apollonius din Tyana;
4.2. Eu nu sunt niciunde;
5. Ecouri ale Divinei Comedii în literatura universală;
PARTEA A III A. Influențe ale Kabbalei asupra operei lui Mihai Eminescu
6. Eminescu și Kabbala:
6.1. De la Brahma Nirguna la Brahma Saguna și înapoi;
6.2. Simbolismul Arborelui Sefirotic în Povestea magului călător în stele;
6.3. Ain Soph sau Archaeus;
6.4. Ain sau Zeul necunoscut în creaţia eminesciană;
7. Cele trei obsesii ale societății contemporane: corpul, banii și sexul;
Anexe;
Bibliografie
Andrei Victor Cojocaru (n. 1993, Iași) este cadru didactic la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde susține seminare de literatură universală, mitologie comparată, hermeneutică literară și cursuri practice dedicate analizei textului literar. În 2021, a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza „De la quest la genul fantasy: simbolistica drumului iniţiatic” – studiu publicat ulterior la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” și distins în anul 2022 cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iași și Premiul pentru Debut al Ziarului de Iaşi. De asemenea, a publicat mai multe articole și studii în reviste și volume de specialitate. Preocupările sale științifice vizează literatura comparată, hermeneutica simbolurilor și mitologia comparată.
