Descriere
Sumar
Despre autori
Ediţie de Dumitru Irimia. Volum îngrijit şi notă asupra ediției de Mihaela Anițului. Volum realizat în cadrul Programului de cercetare al Memorialului Ipoteşti − Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, 2009.
Antologia Despre limbă, cultură, teatru reuneşte articole şi însemnări aparţinînd lui Mihai Eminescu referitoare la specificitatea faptelor de cultură, cu accent deosebit pe cele aparţinînd culturii româneşti. Textele au fost selectate şi ordonate de profesorul Dumitru Irimia în funcţie de coordonatele definitorii ale unui posibil sistem de gîndire eminescian asupra actului cultural.
Eminescu nu a construit un sistem estetic şi nici unul lingvistic. Ne-a lăsat, însă, axele centrale ale acestora, la fel de valoroase. Ele conturează imaginea unui gînditor obsedat de toate problemele vremii sale, pe care le-a abordat, le-a dezvoltat, uneori cu o forţă intelectuală cu totul deosebită, pe planuri largi, în profunzime, cu forţa convingerii, cu claritatea înţelegerii. (Dumitru Irimia)
Despre limbă: Limba e stăpîna noastră, Limbă şi naţionalitate, Caracterul naţional, Despre locuţiuni, Unitatea limbei şi poporului român, Identitatea de origine şi limbă, Unitatea limbei, Limbă şi cultură, Dezvoltarea limbei, Cultura străină şi literatura naţională, Dialectele italice şi etimologismul, Limba Italiei şi limba română, Consistenţa unei limbe; Foiletonul nostru literar; Cărţile bisericeşti;
Despre vechea literatură românească; Biserica şi unitatea limbei şi poporului; În contra purificării limbei; Monumente:
Ioan Eliad, Eliade Rădulescu, I. C. Maxim; Românii din Moravia; Foaie literară; Naţionali şi cosmopoliţi; Despre cultură: Despre creativitate
Cugetări imposibile; Despre fantazie; Fantazia tinerilor; Persoana creatorului; Biografia unui geniu; Educaţiune şi cultură; Despre cultură; Despre civilizaţie; Literatură populară. Palavre, anecdote, taclale ş.a.; Pentru comedia cea de obşte; Despre moft la români; Estetic şi sacru;
Dumnezeul păcii şi al luminii; Literatură din Botoşani; Despre teatru: Teatru de vară. Actorii tineri; Serate teatrale în grădina primăriei; Despre direcţiunea teatrului; Teatru evreiesc; Teatru românesc în Lugoş; Teatru N. Gogol, Revizorul; Scandal. Însemnări:
Despre limbă; Despre creativitate, literatură, creaţie dramatică; Despre arta actorului
Mihai Eminescu (1850–1889) este cea mai importantă figură a literaturii române din secolul al XIX-lea şi autorul cu cea mai mare influenţă asupra creaţiei literare din secolul ce i-a urmat. O personalitate care a făcut epocă, acea epocă pe care istoriile literare şi manualele o numesc, pe drept cuvânt, a „marilor clasici". Puternica înrâurire a poetului, la îndemnul căruia au început să scrie cei doi prieteni ai săi, Slavici şi Creangă, a făcut ca literatura română să cunoască, la sfârşit de secol XIX, momentul ei de clasicitate. La scurtă vreme după moartea sa figura lui Eminescu a căpătat dimensiuni mitice, iar poezia sa a devenit, în mentalul colectiv al românilor, Poezia însăşi. Foarte curând a fost recunoscut drept „poet naţional", iar editarea operei sale a reprezentat una dintre cele mai mari provocări pentru filologia românească.
Dumitru Irimia (1939 - 2009), editorul prezentului volum, a fost o mare personalitate a lingvisticii româneşti, cunoscut de întregi generaţii de specialişti şi de studenţi pentru lucrările sale fundamentale de stilistică funcţională, stilistică literară (în special studii consacrate operei eminesciene) şi gramatică. Profesor de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A inițiat și organizat manifestări ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional (Colocviul Naţional Studenţesc „Mihai Eminescu” – 35 de ediții, Colocviul Naţional de Lingvistică, Poetică, Stilistică, Conferinţa Naţională de Filologie „Limba română azi”, Congresul al V-lea al Filologilor Români, Colocviul Internaţional „Mihai Eminescu” de la Veneția etc.). A iniţiat şi coordonat colectivul de realizare a Dicţionarului limbajului poetic eminescian, 8 volume (3963 p.) (Concordanţele poeziilor antume, Semne şi sensuri poetice. I. Arte, II. Elemente primordiale, şi Concordanţele poeziilor postume), odată cu înfiinţarea Catedrei Eminescu la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. De asemeni, a coordonat proiectul de cercetare „Studii despre Eminescu”, la Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu” din Ipoteşti – Botoşani. Cărţi publicate (selectiv): Limbajul poetic eminescian, 1979 (teza de doctorat); Curs de lingvistică generală, 1986; Structura stilistică a limbii române contemporane, 1986; Introducere în stilistică, 1999; Dicţionarul limbajului poetic eminescian, 2002 (coordonator); Dicţionarul limbajului poetic eminescian: Semne şi sensuri poetice, 2 vol., 2005; Gramatica limbii române, Iaşi, 2008. Începând cu anul 2013, Editura Universității „Alexandru ioan Cuza” din Iași i-a dedicat lingvistului ieșean o serie de autor în care au apărut până acum două volume, Limbajul poetic eminescian și Studii eminesciene.
