Descriere
Sumar
Despre autori
Studiul de faţă îşi propune să prezinte şi să analizeze acele tipuri de măşti identitare detectabile în romanul sud-est european al secolului XX care fac posibilă înserierea (sub autoritatea unui criteriu axiologic cu implicaţii relativ dizarmonice, cel geopolitic) unor autori altfel dificil de clasificat, provenind din Grecia, Serbia şi Albania. Volumul abordează următoarele teme: poetica romanului modern şi postmodern; balcanismul în literaturile din spaţiul sud-est european; autori canonici din statele Peninsulei Balcanice; motive şi teme ale epicului de secol XX din regiunea de Sud-Est a Europei; identitate vs. alteritate; literatura periferiei vs. literatura centrului; homo balcanicus în proza de secol XX.
«Precum Balcanii care i-au fost geneză, leagăn de pruncie și punte înspre sensurile finalului, literatura acestui spațiu ni se adresează astăzi, pre limba fiecărui mic neam în parte, la fel de militantă, tezistă și ideologizantă. Ea îşi dezvoltă aspiraţiile în vecinătatea unor noi problematizări: raportul centru vs. periferie capătă chip cioplit în oglindirea opozitorie mereu fecundă dintre identitate şi alteritate. Problematica identităţii individuale se instituie ca suport necesar pentru a face vorbire despre identitatea naţională sau de grup şi pentru a polemiza cu virtualul receptor al textului. Studiul de faţă îşi propune să prezinte şi să analizeze acele tipuri de măşti identitare detectabile în romanul sud-est european al secolului XX care fac posibilă înserierea (sub autoritatea unui criteriu axiologic cu implicaţii relativ dizarmonice, cel geopolitic) unor autori altfel dificil de clasificat, provenind din Grecia, Serbia şi Albania. Ca puncte de plecare pentru un asemenea tip de problematizare trebuie reţinute recurenţa unor motive studiate strict de balcanologie (…), cum ar fi amestecul etnic şi coloratura lingvistică, dar şi faptul că un vector comun al scriitorilor asupra cărora ne oprim este de a se exprima în limbi de circulaţie restrânsă şi de a propune opere care tind să se supună cu precădere judecăţilor de natură ideologică, nu (exclusiv) estetică.» (Livia Iacob)
Mărci identitare în romanul sud-est european de secol XX. O introducere în balcanismul literar;
Predecesori sau deschizători de drumuri? Bizanțul din Balcani: o osmoză românească;
Abolirea fratricidului, o istorie anti-balcanică: Panait Istrati și Nikos Kazantzakis;
Incurabilul philopater. Memoria ca formă a disidenţei la Ismaïl Kadare şi Danilo Kiš;
Sud-Estul mărturisitor și condiția postmodernă. În loc de concluzii; Bibliografie
Livia Iacob (n. 1977, Piatra-Neamț) este lector universitar doctor la Catedra de Literatură Comparată a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, autoare a numeroase studii în domeniu cu impact academic recunoscut, traducător, redactor de carte şi realizator de emisiuni culturale. A desfăşurat o bogată activitate de cercetare, concretizată prin publicarea a numeroase studii conţinând analize de critică şi istorie literară, poetica romanului, hermeneutică biblică şi teoria literaturii (autor unic şi în colaborare), dintre care amintim volumele Romancieri interbelici, Parodia literară. Șapte rescrieri romanești, Omul biblic, Fernando Pessoa. Alteritate și abis. Este autoarea a cinci volume de poeme, cel mai recent dintre acestea fiind Așezarea lăuntrică. Prezentă cu rubrică în „Convorbiri literare” şi articole în numeroase reviste de specialitate şi de cultură din ţară şi online.