Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Litere /

Începutul modernizării culturii române și racordarea la Occident prin traduceri

Andrei Corbea-Hoişie, Eugenia Dima (editori)

stoc epuizat

Data apariției: 03.12.2016

Domeniu: Litere / Istoria literaturii

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-324-9

Nr. pagini: 376

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul conține studii referitoare la rolul traducerilor românești din perioada premodernă, mai puțin cercetată. După un Cuvînt înainte al directorului de proiect (Andrei Corbea-Hoișie), urmează o prezentare din pespectivă europeană a traducerilor în secolul al XVIII-lea (Magda Jeanrenaud). Sînt abordate probleme legate de importanța și utilitatea filologiei pentru rezolvarea unor probleme dificile din istoria culturală și literară, punctual: Vlad Boțulescu a tradus Istoria universală din limba greacă după un text italian (Eugenia Dima). Sub influența Iluminismului se traduc și lucrări științiifice precum Economia stupilor, de către Ioan Piuariu-Molnar (Ana-Maria Minuț) sau Gramatica fizicii a englezului Benjamin Martin, tradusă din limba italiană de episcopul Amfilohie Hotiniul (Gabriela E. Dima). În volum este inclusă analiza unei scrieri germane, tradusă după un intermediar grec, Istoria Ecaterinei a II-a (Alexandra Chiriac), precum și a unui roman picaresc, prima transpunere din limba franceză a romanului lui R. Lesage, Bacalaureatul din Salamanca, traducere de arhimandritul Gherasim de la Mitropolia din Iași (Mirela Cezarina Aioane).

Traducerea în secolul al XVIII-lea european; Capcanele filologiei sau Despre păcatul trufiei; Prima carte de agronomie în limba română: Economia stupilor, de Ioan Piuariu-Molnar, Viena, 1785. Prezentare generală; The Philosophical Grammar: Circulația unui manual de științe al lui Benjamin Martin din Europa de Vest pînă în Moldova; Traducerea moldovenească a Istoriei Ecaterinei a II-a. Elemente de lingvistică şi terminologie; Arhimandritul Gherasim de la Mitropolia din Iași, primul traducător din franceză al lui Lesage

Andrei Corbea-Hoişie (n. 1951, Iași) este licenţiat în germanistică, românistică şi istorie la Universitatea din Iaşi, doctor în filologie la Universitatea din Bucureşti, bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt“ la Universitatea din Konstanz, profesor titular (din 1995) la Catedra de germanistică a Universităţii din Iaşi, titular al Catedrei de cercetare „Blaise Pascal“ a Fundaţiei Ecole Normale Supérieure din Paris, profesor asociat la Universităţile Paris 8, Siegen, Fribourg, Viena şi la Ecole Pratique des Hautes Etudes (Sorbonne), laureat al Premiului Herder (1998) şi al Premiului Jakob und Wilhelm Grimm (2000), membru al Academiei de Ştiinţe din Erfurt (din 2000).
Eugenia Dima (n.1945, Adjud) este cercetător dr., autor (redactor și revizor), în colaborare, la Dicționarul Limbii Române al Academiei (literele E, L, V) și la alte opere lexicografice (DEI), pe unele le-a și coordonat (DEJ, DEXI). A participat la editarea Bibliei de la 1688, în cadrul proiectului Monumenta linguae Dacoromanorum (MLD) (vol. V, VI, XI, XIX). A publicat în reviste sau volume de specialitate, din țară și de peste hotare, studii de istorie a limbii române literare, de filologie și literatură română veche, stabilind paternitatea mai multor traduceri anonime din veacul al XVIII-lea, originalele utilizate, versiunile și stemele unor traduceri. A editat texte vechi precum traducerea lui Nicolae Spătarul (Milescu) din Ioan Cantacuzino, Patru apologii pentru religia creștină sau versurile primei poete române, Xenia Iordachi Hagiu. A stabilit paternitatea versiunii muntenești a Erotocritului lui Vincenzo Cornaro, pe care a atribuit-o lui Alecu Văcărescu, și a alcătuit ediția acestei traduceri. A publicat (cu Gabriela E. Dima) o amănunțită analiză filologică a traducerii lucrării lui Antonio Catiforo, Vita di Pietro, prin text vehicular grecesc.