Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul marchează 150 de ani de la înființarea Academiei Române, 100 de ani de la Unirea din 1918, 50 de ani ai Departamentului de Lexicologie-Lexicografie ieșean. Prima parte a cărții cuprinde studii lexicografice și lexicologice ale cercetătorilor din cadrul Departamentului de Lexicologie-Lexicografie de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, iar în partea a doua sunt descrise proiecte de cercetare derulate în cadrul Departamentului, cu finanțare extrabugetară. Volumul prezintă rezultatele cercetărilor, fundamentale și aplicate, efectuate de cercetătorii lexicografi ieșeni, precum și rolul pe care îl joacă dicționarele academice în contextul politicilor lingvistice pe care Academia Română le susține, ca protectoare a identității și unității naționale.
Introducere. Dicționarul limbii române și rolul acestuia în politica lingvistică a Academiei Române (Gabriela Haja);
Studii.
Tradiție și actualitate:
Dicţionarul Limbii Române (DLR) – Dicţionarul Academiei Române. Contribuţia lui A. Philippide,
Gabriela Haja;
Dicţionarul academic: sursă perenă de valorificări lexicale,
Cristina Florescu ;
O etimologie controversată: vorbă < (v. rom. Dvorbă < ) sl. Dvorĭba,
Carmen Gabriela Pamfil;
Statutul locuţiunilor şi al expresiilor în Dicţionarul limbii române al Academiei.
Studiu de caz – expresii din Hronograf den începutul lumii (ms. 3517) neînregistrate
în DA şi DLR,
Mioara Dragomir;
Cercetări legate de istoria lui Mihai Cantacuzino redactată în limba neogreacă,
Eugenia Dima;
Articolul în gramaticile românești din secolele al VIII lea și al XIX lea,
Doina Cobeț;
Verbe care desemnează fenomene atmosferice în scrierea Viaţa şi petreacerea svinţilor a mitropolitului Dosoftei,
Laura Manea;
Tendințe în tratarea sintagmelor specializate,
Alina Mihaela Pricop;
Informatizarea lexicografiei academice românești,
Elena Isabelle Tamba;
Lexicografia și evoluția dicționarelor: între formatul tipărit și cel digital,
Marius Radu Clim.
Proiecte.
Lexicografia academică românească în context național
și internațional:
Gândire specifică şi gândire europeană în semantismul românescului
a lăsa (1995 1997),
Cristina Florescu;
Dicționarul limbii române (DLR) în format electronic. Studii privind achiziționarea (2003 2005),
Gabriela Haja;
Resurse lingvistice în format electronic. Monumenta linguae dacoromanorum. Biblia 1688. Pars VII. Regum I, regum II – ediție critică și corpus adnotat (2006 2007 ),
Gabriela Haja;
DLRI. Bază lexicală informatizată. Derivate (2007 2008),
Cristina Florescu;
eDTLR. Dicționarul tezaur al limbii române în format electronic (2007 2010),
Gabriela Haja;
CLRE. Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare din bibliografia dlr aliniate la nivel de intrare şi, parțial, la nivel de sens (2010 2013),
Elena Isabelle Tamba;
Terminologia românească meteorologică ştiinţifică şi populară a fenomenelor atmosferice. Studiu lingvistic (2011 2016),
Cristina Florescu ;
ENEL – European Network of e Lexicography (2013 2017),
Marius Radu Clim;
DMRIT. Dicționarele multilingve românești.Istoric și tipologie (2016 2017),
Alina Mihaela Pricop
Gabriela Haja (n. 1968, Ostra, jud. Suceava) este cercetător științific gradul I la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala din Iaşi, șeful Departamentului de Lexicologie – Lexicografie. Este coautor al mai multor lucrări lexicografice, între care cel mai important este Dicționarul limbii române (DLR). De asemenea, are preocupări în domeniul istoriei limbii române literare, al limbajului și terminologiei teatrale, al informatizării cercetării lingvistice românești, cu orientare specială asupra lexicografiei electronice.
