Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul cuprinde textele comunicărilor prezentate la Simpozionul naţional Memorialistica românească: între documentul istoric şi obiectul estetic, organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iaşi, în colaborare cu Asociaţia Culturală „A. Philippide” (Iaşi, 9–10 iunie 2015). Cele 29 de articole se regăsesc incluse în două mari capitole: 1) Definiţii. Cadru teoretic: contur şi detaliu; 2) Memorii. Jurnale: fotografii alb-negru sau color. Autorii sunt atât cadre didactice universitare şi cercetători cu experienţă, cât şi doctoranzi. Studiile aplicate la texte reprezintă o sinteză a varietăţii tematicii scrierilor cu caracter memorialistic: memorialistica de detenţie, memorii ale preoţilor, memorii ale artiştilor; memorialistica scrisă de Nicolae Iorga, Monica Lovinescu, Eugen Lovinescu, Vintilă Russu Şirianu, N.B. Locusteanu, Jeni Acterian, Elena Văcărescu, N. Steinhardt, Ion Creangă, Dimitrie Cantemir ş.a.
BOGDAN CREŢU, Cuvânt înainte; I.
Definiţii. Cadru teoretic: contur şi detaliu:
ALEX CIOROGAR, Către o cultură a memoriei: de la individual la colectiv;
ADRIAN CRUPA, Memorie–Mărturie–Martiriu. Cadre ale memorialisticii spaţiului concentraţionar;
ŞTEFAN S. GOROVEI, Pre-memorialişti, pseudo-memorialişti;
ANDI MIHALACHE, Timpuri, decoruri, vârste. Narativizarea vechilor interioare în literatura autobiografică;
II. Memorii. Jurnale: fotografii alb-negru sau color:
ŞERBAN AXINTE, Leon Donici şi Revoluţia rusă. O restituire;
FLORI BĂLĂNESCU, Femeile în detenţia politică – o perspectivă dată de memorialistica edită şi inedită;
LILIANA BURLACU, Forme ale vieţii moderne în memorialistica interbelică;
ASTRID CAMBOSE, Jurnalul inedit (2001–2002) al Monicăi Lovinescu: particularităţile discursului diaristic şi provocările îngrijirii de ediţie;
RICHARD CONSTANTINESCU, Nicolae Leon: o floare şi mulţi gropari;
LOREDANA CUZMICI, Textul viu. Terapia prin literatură;
DIANA DARABANĂ, „Locuri” ale memoriei colective în publicistica politică eminesciană;
IOANA-RUCSANDRA DASCĂLU, Critică literară şi portretistică în Memoriile lui Eugen Lovinescu
MIOARA DRAGOMIR, Un om, o epocă – Sub călcâiul vremii, de Ion Gheţie;
MARIANA FLAIŞER, Nicolae Iorga şi epoca sa aşa cum a fost;
LILIANA FOŞALǍU, Despre oameni, locuri şi vinuri în memorialistica lui Vintilă Russu Şirianu;
LIVIA IACOB, Cum te salvezi din deşertificarea cuvintelor: Ultimele caiete închipuite de Doina Cornea;
OFELIA ICHIM, N.B. Locusteanu – Amintiri;
EMANUELA ILIE, Memorialişti în sutană. Re(ve)laţii obişnuite, înfrigurări insolite;
MĂDĂLINA LASCU, Memorii de artist;
CECILIA MATICIUC, Istoria şi istoriile Elenei Văcărescu;
NATAŞA MAXIM, Jurnalul lui Jeni Acterian – ipostază a demonicului kierkegaardian;
IOAN MILICĂ, Ritualuri ale Memoriilor;
DORIS MIRONESCU, Amintiri din copilărie de Ion Creangă sau despre performanţă în memorialistică;
MARICICA MUNTEANU, Spaţiul ieşean: capitală provincială, „hartă mentală”, lieu de mémoire;
ADRIAN MUREŞAN, Jurnalul fericirii şi strategiile subversiunii culturale. Aluvionări memorialistice în eseistica lui N. Steinhardt;
PAUL NISTOR, Comuniştii români şi memorialistica privind politica externă. „Cosmetizarea” amintirilor: uitarea ideologiei şi folosirea abuzivă a interesului naţional;
IOANA REPCIUC, Eul şi chestionarul. Inserţii memorialistice în discursul etnografic românesc;
ELVIRA SOROHAN, Dimitrie Cantemir. O memorialistică insolită;
LIGIA TUDURACHI, Memorialistica vieţii literare sub comunism. Cazul Sburătorul
Bogdan Creţu (n. 1978, Medgidia) este profesor universitar doctor la Catedra de Literatură Română „G. Ibrăileanu”, Departamentul de românistică, jurnalism şi ştiinţe ale comunicării şi literatură comparată, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi; director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române. Doctor în filologie din anul 2006, cu teza Utopia negativă în literatura română. Coautor la tema fundamentală a Academiei Române, Dicţionarul general al literaturii române ed. II (vol. I–II, A–C, Editura Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2016, celelalte aflate în curs de finalizare) şi iniţiatorul proiectului Enciclopedia scrierilor memorialistice româneşti al Departamentului de istorie literară din Institut. Domenii de interes: istoria literaturii române, medievistică, istoria mentalităţilor, teoria literaturii, literatură comparată, epistemologie, istoriografie. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat Matei Vişniec, un optzecist atipic (2005). Alte cărţi publicate la alte edituri: Viaţă şi text. Biobibliografie Marin Mincu (în colaborare cu George Popescu), 2017. Cărţi de unic autor: Iluziile literaturii şi deziluziile criticii. Noi coduri de lectură, între estetic şi ideologic, 2015; Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Studiu comparativ, vol. I-II, 2013; Utopia negativă în literatura română, 2008; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană, 2006; Arpegii critice. Explorări în critica şi eseistica actuale, 2005. A editat/coordonat numeroase volume. Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române în anul 2015, pentru cartea Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir – studiu comparativ, vol. I–II, (Iaşi, 2013); Premiul de Excelenţă pentru critică literară al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (Academia Română) în anul 2009, pentru lucrarea Utopia negativă în literatura română (Bucureşti, 2008).
Ofelia Ichim (n. 1962, Iași) este cercetător ştiinţific doctor gr. I la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, coordonator al Departamentului de istorie literară. Doctor în filologie din anul 2000, cu teza Structuri mitice şi viziune autenticistă în romanele lui Mircea Eliade. Coautor la Dicţionarul general al literaturii române (ed. I şi ed. II). Domenii de interes: istoria literaturii române, literatură comparată, teorie literară, literatura din diaspora, rezultate culturale ale migraţiei. Directorul revistei academice „Philologica Jassyensia”. A publicat articole de istorie literară, studiul mentalităţilor, interviuri cu romanişti şi românişti, recenzii în „Anuar de lingvistică şi istorie literară”, „Limba română” (Republica Moldova), „Semn” (Republica Moldova), „Romanian Roots” (SUA), „Philologica Jassyensia”, „Romania Orientale” (Roma), „Quaderni di Romania Orientale” (Roma), „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echidistanţe” etc. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat Tradiţie/inovaţie – identitate/alteritate: paradigme în evoluţia limbii şi culturii române (coordonator şi editor în colaborare), 2013; Cultură şi identitate românească. Tendinţe actuale şi reflectarea lor în diaspora (coordonator şi editor în colaborare), 2013. A publicat la alte edituri volumele de autor: Pădurea interzisă. Mit şi autenticitate în romanele lui Mircea Eliade, Iaşi, 2001; Între Eros, Solitudine şi Brahms. Motive literare în proza lui Anton Holban, Iaşi, 2003. A mai publicat 13 volume (editor). Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române acordat ex-aequo în anul 2006 pentru Dicţionarul general al literaturii române, vol. I şi II.
Marius-Radu Clim (n. 1979, Paşcani) este cercetător ştiinţific doctor gr. II la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Filiala din Iaşi a Academiei Române, Departamentul de lexicologie-lexicografie. Doctor în filologie din anul 2011, cu teza Neologismul în lexicografia românească. Coautor şi revizor la tema fundamentală: DLR. Dicţionarul limbii române. Serie nouă şi la tema prioritară CLRE, Corpus lexicografic românesc electronic, aliniat la nivel de intrare. A publicat studii, articole, recenzii pe teme de lingvistică, filologie, lexicografie, lexicologie, lingvistică computaţională, digitizarea dicţionarelor româneşti, în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Redactor al revistei academice „Philologica Jassyensia”. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat Neologismul în lexicografia românească (2012) şi a editat (în colaborare) Cultură şi identitate românească. Tendinţe actuale şi reflectarea lor în diaspora (coord. Ofelia Ichim) (2013); Proceedings of the 9th International Conference „Linguistic resources and tools for processing of the Romanian language” (16–17 mai 2013, Iaşi) (2013). A editat (în colaborare) la alte edituri: Identitatea culturală românească în contextul integrării europene (2006). Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române acordat ex-aequo în anul 2010 pentru Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tom IV, Litera L (l-lherzolită), (Bucureşti, 2008).
