Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de față își propune să analizeze trei scrieri istorice publicate de Damaschin Bojincă în periodicul „Bibliotecă românească” în perioada 1829-1830. Deși Damaschin Bojincă nu este cunoscut drept un reprezentant de seamă al Școlii Ardelene, poate și datorită faptului că și-a desfășurat mare parte din activitatea profesională în Moldova, el se identifică deplin cu principiile ideologice promovate de Școala Ardeleană, putând fi deci considerat un reprezentant tipic al iluminismului românesc. Alegerea celor trei scrieri istorice nu este întâmplătoare, întrucât acestea prezintă trei figuri istorice considerate marcante pentru istoriografia românească, respectiv Dimitrie Cantemir, Radu Șerban și Mihai Viteazul. Cele trei scrieri însă au fost identificate drept traduceri dintr-o cronică germană semnată de istoricul Johann Christian Engel, afiliat ideologic Școlii de istorie de la Göttingen. Conceptul de traducere însă trebuie înțeles din perspectiva culturii române de la final de secol al XVIII-lea și început de secol al XIX-lea, când limba română se afla în plin proces de autodefinire și modernizare. Astfel, textele sursă, care serveau drept inspirație pentru cărturarii români ai vremii, sufereau adesea modificări de-a lungul procesului translatologic, traducătorii adaptând în mod liber textele surse, de cele mai multe ori prin adăugiri personale sau omisiuni, pentru a servi unor scopuri precise. În cazul lui Damaschin Bojincă cele trei scrieri istorice prezentate în lucrarea de față au fost redactate pe de o parte în scopul educării maselor de cititori români, pe de altă parte în direcția unui discurs naționalist, textele devenind aproape o formă de propagandă, menite să contribuie la constituirea unei identități naționale.
Analiza de față se dorește, așadar, a fi una multidisciplinară, îmbinând cercetarea istorică și culturală cu analiza traductologică a celor trei texte, lucrarea fiind de asemenea însoțită de transliterarea celor trei scrieri în alfabet latin.
Lucrarea de față este realizată cu sprijinul unui grant oferit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS-UEFISCDI, tip proiect: Tinere Echipe, număr proiect PN-III-P1-1.1-TE-2019-0721.
1. Premise teoretice ale cercetării;
2. Damaschin Bojincă – reprezentant tipic al iluminismului românesc:
2.1. Repere biografice;
2.2. Activitate literară;
3. Scrierile istorice în periodicul „Bibliotecă românească”:
3.1. Aspecte generale;
3.2. Johann Christian Engel, Geschichte der Moldau und Walachey – textul sursă pentru scrierile istorice despre Mihai Viteazul și Radu Șerban:
3.2.1. Vestitele fapte și perirea lui Mihai Viteazul principului Țării Românești – aspecte traductologice;
3.2.2. Istoria lui Radu Șerban, prințipului Țării Românești din familia Basarabilor, carele au domnit de la anul 1602 până la 1610 – aspecte traductologice;
3.3. Das Leben Demetrius Kantemirs, Fürsten von Moldau – textul sursă pentru scrierea despre Dimitrie Cantemir:
3.3.1. Circulația textului biografic despre Dimitrie Cantemir în limba română;
3.3.2. Biografia lui Cantemir în periodicul „Bibliotecă românească”;
3.3.3. Viața lui Dimitrie Cantemir, Domnului Moldaviei, și Prințip în Înperăția Rusească – aspecte traductologice;
4. Aspecte lingvistice specifice celor trei scrieri istorice:
4.1. Fonetică;
4.2. Morfologie;
4.3. Lexic;
4.4. Sintaxă;
5. Concluzii;
Bibliografie;
Anexă. Transcrierea celor trei scrieri istorice în alfabet latin:
Vestitele fapte și perirea lui Mihai Viteazul, principului Țării Românești, pe scurt deduse de D. Bojâncă;
Istoria lui Radu Șerban, prințipului Țării Românești din familia Basarabilor, carele au domnit de la anul 1602 până la 1610;
Viața lui Dimitrie Cantemir, Domnului Moldaviei, și Prințip în Înperăția Rusească.
Alina Bruckner (n. 1984, Iași) este lector universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, unde predă cursuri și seminarii de limbă germană și comunicare interculturală. Lucrarea de doctorat, publicată în Germania în anul 2017, sub titlul Carmen Sylva als Massenliteraturautorin, a analizat activitatea literară a reginei-poete Carmen Sylva din perspectivă interculturală, dar și a apartenenței la literatura de consum. Ulterior, interesele de cercetare ale autoarei s-au axat pe diverse aspecte interculturale, inclusiv în sfera traductologică. Ca membru în mai multe proiecte de cercetare, autoarea și-a diversificat aceste interese de cercetare, ocupându-se îndeaproape, printre altele, de traduceri din germană în română ale textelor laice în perioada premodernă a culturii române.