Poemul Erotocrit al lui Vincenzo Cornaro în cultura română. Versiunea lui Alecu Văcărescu

Eugenia Dima

Descriere Sumar Despre autori

Volumul conține transcrierea ms. 1319 BAR cu un important studiu filologic, lingvistic, notă asupra ediţiei, note şi comentarii, glosar și este bogat ilustrat cu reproduceri ale miniaturilor din alte manuscrise ale Erotocritului.
Poem al cretanului Vincenzo Cornaro, frumoasă poveste despre dragoste, curaj, patriotism, prietenie, cu o profundă rezonanță în lumea greacă, Erotocritul a fost apreciat și cunoscut în cultura europeană. A fost tradus în Țările Române de două ori și s-a răspîndit pe întregul teritoriu românesc în peste douăzeci de copii manuscrise. În special Erotocritul muntenesc, în proză cu versuri, care a fost atribuit lui Alecu Văcărescu, reprezintă în mare măsură o prelucrare, intervenția cărturarului român manifestîndu-se sub aspect textologic, dar și în ceea ce privește tipul de versuri utilizat.

Partea I 1.Erotocritul lui Vincenzo Cornaro. Izvoare narative, influențe 2. Versiunile românești ale Erotocritului 3. Versiunea munteană. Paternitatea lui Alecu Văcărescu 4. Trăsături lingvistice ale versiunii muntene din ms. 1319 de la BAR 5. Influența Erotocritului lui Alecu Văcărescu asupra limbajului poetic românesc Partea a II-a Ediția Erotocritului din ms. 1319 de la BAR, copie din anul 1789 1 Notă asupra ediției 2. Textul manuscrisului 1319 de la BAR cu note și comentarii 3. Glosar Partea a III-a Miniaturi din ms. 3454 de la BAR și ms. 43-Cluj

Eugenia Dima (n.1945, Adjud) este cercetător științific dr., autor (redactor și revizor), în colaborare, la Dicționarul Limbii Române al Academiei (literele E, L, V) și la alte opere lexicografice (DEI), unele pe care le-a și coordonat (DEJ, DEXI). A participat la editarea Bibliei de la 1688 în cadrul proiectului ”Monumenta linguae Dacoromanorum” (”Pars V, Deuteronomium”; ”Pars VI, Iosue, Iudicum, Ruth”; ”Pars XI, Liber Psalmorum”). A editat traducerea lui Nicolae Spătarul (Milescu) din Ioan Cantacuzino, ”Patru apologii pentru religia creștină și Patru orații” sau volumul „Xenia Iordachi Hagiu de la Mănăstirea Agapia. Prima poetă în istoria literaturii române. Stihuri”. A publicat (în colaborare) o analiză a celor trei versiuni românești din secolul al XVIII-lea după „Vita di Pietro” de Antonio Catiforo.