Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de față este o cercetare monografică a portului popular (bărbătesc şi femeiesc) din Moldova, atât a celui din zilele de lucru, cât şi din zilele de sărbătoare. Prin această carte se valorifică documentele inedite aflate în Arhiva de folclor a Moldovei şi Bucovinei din cadrul Institutului de Filologie Română "A. Philippide", Filiala Iaşi a Academiei Române.
«Privită în contextul bibliografiei de specialitate, lucrarea pe care o dăm publicităţii acum se individualizează sub mai multe aspecte. Este cea dintâi cercetare de ansamblu asupra vestimentaţiei tradiţionale din întreaga provincie şi nu doar dintr-o regiune sau alta. Şi tot pentru prima oară, nu se bizuie pe exponate muzeistice, ci porneşte de la cunoaşterea nemijlocită a terenului. Cu alte cuvinte, s-a apelat la lumea satului, aşa cum ni se înfăţişa ea în ultimele trei decenii ale veacului trecut şi în primul din actualul mileniu.» (Autorii)
Cuvânt înainte;
Partea întâi:
Origini şi supravieţuiri;
Ecouri medievale;
O pravilă somptuarie în Iaşii secolului XVIII;
Portul popular la răspântie de milenii;
A. Straiele tradiţionale femeieşti:
a Acoperitorile capului;
b. Portul cu coarne;
c. Ia, cămaşa. Materiale;
d. Croiul cămăşilor;
e. Ornamentele;
f. Altiţa, marcă de identitate;
g. Veşmintele de deasupra cămăşii;
h. Catrinţe, fote, peştemane;
i. Cingătorile;
j. Hainele de iarnă;
k. Ciorapii, cioarecii, gleznarii;
l. Încălţările;
m. Mănuşile;
n. Podoabele;
B. Straiele tradiţionale bărbăteşti:
a. Acoperitorile capului;
b. Cămaşa. Materiale;
c. Croiul cămăşilor;
d. Decorul cămăşilor de sărbătoare;
e. Bundiţe, pieptare, lăibăraşe;
f. Iţarii, cioarecii, bernevecii;
g. Cingătorile;
h. Încălţările;
i. Alte veşminte;
j. Sumane, mantale;
• Împâslirea sumanelor;
k. Mănuşile;
C. Portul ciobănesc:
D. Piese de port popular comune:
a. Năframele, batistele;
b. Traistele şi trăistuţele;
Straiele de cruţat şi implicaţiile lor ritual-ceremoniale;
Valori magice ale portului tradiţional;
Elemente estetice;
Oglindiri în arta plastică;
Făcea aur din fuioare;
Partea a doua:
Tipologia portului popular;
Costumul tradiţional;
Hainele de lucru şi cele de ţinut;
A. Veşmintele femeieşti:
• Tipuri de broboade;
• Pânzeturile folosite pentru cămăşi;
• Componentele cămăşilor:
Stanii;
Poalele;
• Împodobirea cămăşilor;
• Distribuţia motivelor decorative;
• Diferenţieri cromatice şi compoziţionale;
• Hainele ce se îmbrăcau peste cămaşă;
• Îmbrăcămintea de la brâu în jos;
• Tipuri de brâie;
• Veşmintele timpului friguros;
• Categorii de ciorapi;
• Încălţămintea:
Pentru zilele de lucru;
Pentru zilele de sărbătoare;
• Mănuşile;
• Găteli;
B. Costumele bărbăteşti:
• Pălării, căciuli, comănace;
• Cămăşile de purtat şi cele de ţinut;
• Componentele cămăşilor;
• Cămăşile pentru zile mari;
• Hainele de deasupra cămăşii;
• Izmene, iţari, cioareci;
• Chingi, curele, chimire;
• Ornamentele brâielor;
• Încălţămintea;
• Veşminte mai groase;
• Cojoacele;
• Hainele de pănură ;
• Tipuri de mănuşi;
C. Hainele şi încălţările ciobanilor;
• Glugile păstorilor;
D. Haine şi podoabe ritual-ceremoniale:
• În perioada premaritală;
• Legate de obiceiurile nupţiale:
Croiala sau croitul;
Schimburile;
Portul mirilor;
Darurile socrilor, naşilor, peţitorilor;
• Obiceiurile funebre:
Straiele răposaţilor nelumiţi;
Ale celorlalţi defuncţi;
Ştergarele de doliu;
Portul contemporan;
Partea a treia:
Corpus de documente;
Bacău;
Botoşani;
Galaţi;
Iaşi;
Neamţ;
Suceava;
Vaslui;
Vrancea;
Ritual-ceremoniale;
Republica Moldova;
Zona Cernăuţilor;
Bibliografie;
Indice de nume;
Indice de localităţi;
Indice tematic;
Résumé;
Abstract;
Zusammenfassung
Silvia Ciubotaru (născută la 28 decembrie 1947, în oraşul Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele douăsprezece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017) ‒ a fost distinsă cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române ‒, Basme fantastice din Moldova (2018).
Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).
Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979 1991). Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004 2009. A publicat douăsprezece volume de autor, opt în colaborare, iar din lucrările inedite ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Iaşi, 1998 2005, a primit Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006. Din anul 2022 este membru de onoare al Academiei Române.
