Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea Toponimia de pe Valea Superioară a Sucevei este o monografie toponimică ce aduce completări în cercetarea toponimică autohtonă din arealul Bucovinei, cuprinzând comunele: Bilca, Brodina, Frătăuții Vechi, Frătăuții Noi, Gălănești, Izvoarele Sucevei, Putna, Straja, Ulma, Vicovu de Jos, Vicovu de Sus. Numele topice culese prin cercetare la fața locului pot avea legătură, din perspectivă diacronică, fie cu așezarea geografică sau cu un anumit context istoric sau demografic. Analiza materialului, după principiile toponimiei structurale și funcționale, reliefează dinamica nomenclaturii topice, relația dintre microtoponimie și macrotoponimie, identificându-se cu serii ample de toponime, formate prin concepte precum câmp toponimic, polarizare, diferențiere. Materialul lingvistic aduce informații ce pot fi valorificate de discipline lingvistice și pune în lumină istoria și spiritul neamului românesc.
Sigle şi abrevieri bibliografice;
Introducere;
1. Consideraţii geografice, istorice şi demografice asupra Văii Superioare a Sucevei:
1.1. Valea Superioară a Sucevei – areal definitoriu al civilizaţiei româneşti;
1.2. Aspecte ale reliefului; pădurile;
1.3. Reţeaua hidrografică:
1.3.1. Lunca Sucevei;
1.3.2. Fauna;
1.4. Valea Sucevei: aşezări omeneşti. Consideraţii istorice;
1.5. Imigrări în Bucovina;
1.6. Bilca:
1.6.1. Aşezarea geografică;
1.6.2. Atestarea istorică;
1.6.3. Populaţia comunei;
1.7. Brodina:
1.7.1. Aspecte geografice;
1.7.2. Considerente istorice;
1.7.3. Populaţia din Brodina;
1.8. Frătăuţii Noi:
1.8.1. Considerente istorice;
1.8.2. Considerente geografice;
1.8.3. Demografia;
1. 9. Frătăuţii Vechi:
1.9.1. Aşezarea geografică. Considerente istorice;
1.9.2. Populaţia comunei;
1.10. Gălăneşti:
1.10.1. Aşezarea geografică. Coordonate istorice;
1.10.2. Populaţia comunei;
1.11. Izvoarele Sucevei:
1.11.1. Aşezarea geografică;
1.11.2. Consideraţii istorice;
1.11.3. Populaţia comunei;
1.12. Putna:
1.12.1. Coordonate geografice;
1.12.2. Consideraţii istorice;
1.12.3. Populaţia comunei;
1.13. Straja:
1.13.1. Aşezarea geografică;
1.13.2. Consideraţii istorice;
1.13.3. Fenomenul migraţiei;
1.14. Ulma:
1.14.1. Aspecte geografice;
1.14.2. Consideraţii istorice;
1.14.3. Populaţia comunei;
1.15. Vicovu de Jos:
1.15.1. Date istorice şi geografice;
1.15.2. Date referitoare la populaţia comunei şi fenomenul migraţiei;
1.16. Vicovu de Sus:
1.16.1. Coordonate geografice;
1.16.2. Coordonate istorice;
1.16.3. Populaţia comunei;
1.17. Concluzii;
2. Teoria câmpurilor toponimice, cu aplicaţie asupra toponimiei din Valea Superioară a Sucevei:
2.1. Modele privind raportul de motivare:
2.1.1. Frătăuţi, între legendă şi toponomastică;
2.1.2. Toponimie minoră şi toponimie majoră pe Valea Superioară a Sucevei:
2.1.2.1 Raportul dintre macrotoponimie şi microtoponimia locală;
2.1.2.2. Raportul dintre istorie şi toponimia locală;
2.1.2.3. Toponimia locală în hărţi şi în documente administrative;
2.1.2.4. Schema lexicografică a toponimului Vuliva (şi Vuleva);
2.2. Relaţia dintre apelativele geografice şi toponimie:
2.2.1. Toponime şi termeni entopici;
2.2.2. Glosar de termeni entopici utilizaţi în crearea toponimelor
din Valea Superioară a Sucevei;
2.3. Oiconime formate cu ajutorul unor radicali antroponimici:
2.3.1. Toponimele simple cu radicali antroponimici:
2.3.1.1. Toponime derivate cu sufixul „-ani”;
2.3.1.2. Toponime derivate cu sufixul „-eni”;
2.3.1.3. Toponime derivate cu sufixul „-eşti”;
2.3.1.4. Toponime derivate cu sufixul moţional „-easa”;
2.3.1.5. Toponime derivate cu alte sufixe;
2.3.2. Toponime formate prin derivarea unor termeni entopici:
2.3.2.1. Toponime feminine derivate cu sufixuele moţionale „-a”, „-ă”;
2.3.2.2. Alte sufixe utilizate în formarea toponimelor cu termeni entopici;
2.3.2.3. Formaţii toponimice nesufixate;
2.4. Toponime compuse:
2.4.1. Modalităţi de formare a toponimelor compuse:
2.4.1.1. Toponime compuse formate din termeni entopici;
2.4.1.2. Structuri lexicale compuse cu apelative geografice rare;
2.4.1.3. Toponime compuse formate dintr-un termen entopic şi un nume propriu;
2.4.1.4. Structuri toponimice compuse formate cu prepoziţii;
2.4.1.5. Motivarea denominativă a toponimelor compuse;
2.5. Clasificarea toponimelor din perspectivă lingvistică:
2.5.1. Clasificarea toponimelor după criteriul morfologic;
2.5.2. Soluţii şi modele de diferenţiere în toponimia locală:
2.5.2.1. Toponime formate cu determinanţii „(de) Sus ~ (de) Jos”;
2.5.2.2. Toponime formate cu determinanţii „Mare ~ Mic(ă)”;
2.5.2.3. Toponime formate cu determinanţii „deal ~ vale”;
2.5.2.4. Toponime formate cu determinanţii „Noi ~ Vechi”, „Nord ~ Sud” şi „Faţă ~ Spate”;
2.5.2.5. Polarizarea toponimică:
A. Stema polarizării câmpului toponimic BRODINA;
B. Stema polarizării câmpului toponimic VULEVA (şi VULIVA);
C. Stema polarizării câmpului toponimic TÂRNAUCA;
D. Stema polarizării câmpului toponimic CIREŞEL (şi CIREAŞA);
E. Stema polarizării câmpului toponimic PUTNA;
F. Stema polarizării câmpului toponimic SLATINA;
2.5.3. Hidronimele de pe Valea Superioară a Sucevei;
2.6. Clasificarea toponimiei din perspectivă geografică:
2.6.1. Grupa toponimelor majore;
2.6.2. Grupa toponimelor minore;
2.7. Toponimia rurală şi urbanizarea:
2.7.1. De la Uliţa la Gâză Plai la Strada Carol I;
2.7.1.1. Hodonime noi formate cu determinanţi vechi;
2.7.1.2. Hodonime noi formate cu determinanţi noi;
2.8. Concluzii;
DICŢIONAR TOPONIMIC VALEA SUPERIOARĂ A SUCEVEI;
Bibliografie;
Lista subiecţilor care au răspuns în anchetele toponimice din arealul cercetat;
ANEXE.
Livia-Veronica Ghiațău (n. 1960, Rădăuţi) a absolvit cursurile Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, după care a obţinut diploma de masterat în Comunicare şi Relaţii Publice. Atrasă de cercetare, și-a desăvârșit studiile doctorale în domeniul Filologie, cu teza de doctorat „Toponimia de pe Valea Superioară a Sucevei”, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ion-Horia Bîrleanu. Lucrarea reprezintă o cercetare monografică a toponimiei de pe Valea Superioară a Sucevei, fiind organizată într-o parte teoretică și într-un dicționar toponimic. A debutat în paginile revistei ,,Candela” a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în 1996, cu poezii şi eseuri. Interesată de activitatea educativă, a publicat articole cu conţinut ştiinţific în revistele Anadiss, Editura Universității Suceava; Meridian Critic (http://meridiancritic.usv.ro/); Identity and Dialogue in the Era of Globalization, Târgu-Mureş. A publicat volumele: Șoapte spre cer, Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, 2008; Clopoței, Suceava, 2020; Lada de zestre (creații literare și plastice ale elevilor), volum coordonat de Sfârnaciuc Livia-Veronica, 2017; Amintiri de la strămoși ‒ album de fotografii ‒ Am cămașă cu altiță, volum coordonat de Sfârnaciuc Livia-Veronica, Suceava, 2017; Flori de suflet (creații literare și plastice ale elevilor), volum coordonat de Sfârnaciuc Livia-Veronica, Suceava, 2020. În prezent, conduce proiecte educative la nivel local şi județean, fiind profesor de limba și literatura română la Școala Gimnazială Frătăuții Vechi, județul Suceava. Ancorată în lumea credinţei ortodoxe, este preocupată de spiritualitatea şi tradiţia românească.