Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Litere /

Traduceri şi traducători în spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea. Istoria Ecaterinei a II-a de J. M. Schweighofer şi varianta sa tradusă în Moldova

Alexandra Chiriac

stoc epuizat

Data apariției: 11.02.2016

Domeniu: Litere / Limbi străine

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-202-0

Nr. pagini: 296

Format: 14,7 x 20,5 cm.

--- LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Lucrarea de faţă propune cititorilor un text inedit despre Ecaterina a II-a a Rusiei, text tradus din limba germană în limba română printr-un intermediar grecesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Acest text „istoric”, redactat şi în original, şi în traducere în timpul vieţii ţarinei, primeşte inevitabil caracteristicile unui discurs ideologic, de factură iluministă, care imprimă figurii istorice elemente ficţionale, încadrînd-o pe ţarină în rîndul „monarhilor luminaţi”. Traducerea moldovenească reprezintă, astfel, un exemplu de import cultural ce serveşte atît unui scop informativ, cît mai mult unui scop politic şi ideologic. Ediţia de text este însoţită de un studiu introductiv, precum şi de un glosar de termeni şi unul de nume proprii.

Partea I: Cadrul teoretic şi stadiul cercetării: Transferul cultural şi traducerile la sfîrşit de secol al XVIII-lea, Istoriografia şi oglinda principelui la sfîrşit de secol al XVIII-lea, „Katharina die II. Eine Skizze” de J.M. Schweighofer, Contextul socio-politic al apariţiei textului de limbă germană, Imaginea Ecaterinei a II-a în spaţiul german în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, J.M. Schweighofer şi lucrările sale, Analiza conţinutului: Istoria Rusiei, Ecaterina a II-a, Informaţiile geografice despre Crimeea şi oraşul Herson, Motivele politice; Textul vehicular grecesc, Traducerea moldovenească, Contextul socio-politic al apariţiei textului moldovenesc, Imaginea Ecaterinei a II-a în spaţiul românesc, Traducătorul şi copistul. Traducerea şi copia, Consideraţii traductologice asupra textului moldovenesc, Consideraţii filologice asupra textului moldovenesc, Bibliografie, PARTEA A II-A: Notă asupra ediţiei, Ms. 3102 BAR. Ecaterina al doilea. Istorie adunată a împărăţii rusăşti di-nceputul ei păn la anul de acum, Glosar, Glosar de nume proprii

Alexandra Chiriac (n. 1983, Iaşi) este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, secţia de germană, din octombrie 2013. Doctor în Științe Filologice din 2014, cu lucrarea „Parzivals Wende. Postmoderne Hypostasen des Parzivals in der deutschsprachigen Literatur am Ende des 20. Jahrhunderts” care a avut drept temă diferitele strategii de receptare a romanului medieval al scriitorului Wolfgang von Eschenbach în literatura de limbă germană de la sfîrşitul secolului al XX-lea.