Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea de faţă propune cititorilor un text inedit despre Ecaterina a II-a a Rusiei, text tradus din limba germană în limba română printr-un intermediar grecesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Acest text „istoric”, redactat şi în original, şi în traducere în timpul vieţii ţarinei, primeşte inevitabil caracteristicile unui discurs ideologic, de factură iluministă, care imprimă figurii istorice elemente ficţionale, încadrînd-o pe ţarină în rîndul „monarhilor luminaţi”. Traducerea moldovenească reprezintă, astfel, un exemplu de import cultural ce serveşte atît unui scop informativ, cît mai mult unui scop politic şi ideologic. Ediţia de text este însoţită de un studiu introductiv, precum şi de un glosar de termeni şi unul de nume proprii.
Partea I: Cadrul teoretic şi stadiul cercetării:
Transferul cultural şi traducerile la sfîrşit de secol al XVIII-lea,
Istoriografia şi oglinda principelui la sfîrşit de secol al XVIII-lea,
„Katharina die II. Eine Skizze” de J.M. Schweighofer,
Contextul socio-politic al apariţiei textului de limbă germană,
Imaginea Ecaterinei a II-a în spaţiul german în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,
J.M. Schweighofer şi lucrările sale,
Analiza conţinutului:
Istoria Rusiei,
Ecaterina a II-a,
Informaţiile geografice despre Crimeea şi oraşul Herson,
Motivele politice;
Textul vehicular grecesc,
Traducerea moldovenească,
Contextul socio-politic al apariţiei textului moldovenesc,
Imaginea Ecaterinei a II-a în spaţiul românesc,
Traducătorul şi copistul. Traducerea şi copia,
Consideraţii traductologice asupra textului moldovenesc,
Consideraţii filologice asupra textului moldovenesc,
Bibliografie,
PARTEA A II-A:
Notă asupra ediţiei,
Ms. 3102 BAR. Ecaterina al doilea. Istorie adunată a împărăţii rusăşti di-nceputul ei păn la anul de acum,
Glosar,
Glosar de nume proprii
Alexandra Chiriac (n. 1983, Iaşi) este asistent universitar la Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, secţia de germană, din octombrie 2013. Doctor în Științe Filologice din 2014, cu lucrarea „Parzivals Wende. Postmoderne Hypostasen des Parzivals in der deutschsprachigen Literatur am Ende des 20. Jahrhunderts” care a avut drept temă diferitele strategii de receptare a romanului medieval al scriitorului Wolfgang von Eschenbach în literatura de limbă germană de la sfîrşitul secolului al XX-lea.