Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii "Al.I. Cuza" din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
Word Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Domeniul Ştiinţe ale naturii /

Coeziune teritorială şi disparităţi în Moldova, Vol. 2 : Distribuţia spaţială a indicilor stării sociale a populaţiei rurale din Moldova Apuseană

Ionel Muntele (coord.), Daniel Tudora

Data apariției: 28.08.2012

Domeniu: Ştiinţe ale naturii / Geografie

Colecție: ---

ISBN: 978-973-703-732-9

Nr. pagini: 318

Format: 17 x 24 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Acest volum reprezintă sinteza cercetărilor întreprinse în anul 2011, etapa a III-a de raportare, din cadrul proiectului intitulat „Calitatea infrastructurii de transport ca premisă a diferenţierii spaţiilor rurale din Moldova”, finanţat de CNCS începând cu anul 2009 şi având codul de identificare ID-1987.
Volumul se adresează deopotrivă specialiştilor preocupaţi de problematica reţelelor de transport, cu accent pe raporturile acestora cu disparităţile teritoriale, cât şi publicului larg interesat de o radiografie a stării generale de dezvoltare a regiunii nord-estice a ţării – Moldova.
Analiza spaţială axată pe abordarea trans-scalară, utilizând principiile clasificării multicriteriale a unor serii teritoriale cu grad ridicat de complexitate prezintă dezavantajul unei aparente carenţe de lizibilitate a indicilor finali, afectând claritatea lecturii şi a relaţiilor care se stabilesc între indicatori. O primă concluzie converge spre ideea că dezvoltarea comunitară a localităţilor este dependentă de accesibilitatea către servicile de rang inferior şi mediu, cele de rang superior introducând diferenţieri intra-clasă, la nivelul superior al ierarhiei. Apoi, dezvoltarea comunitară a aşezărilor rurale creşte în funcţie de proximitatea faţă de oraş, talia, rangul şi funcţiile acestuia impunând un gradient al dezvoltării comunitare. Reiese cu multă claritate şi o altă concluzie: dezvoltarea comunitară corespunde efectului de masă, avantajând localităţile cu populaţie mai numeroasă, indiferent de poziţia în sistemul de aşezări. Dezvoltarea comunitară este o funcţie distanţă-timp care descrie probabilitatea de interacţiune dintre aşezările rurale şi sistemul major al căilor de comunicaţie. În acest mod se poate conchide că dezvoltarea comunitară este suma transscalară a unor accesibilităţi specifice. Aceasta poate fi considerată şi drept efect al unui cumul de percepţii şi sentimente negative/pozitive ale populaţiei, rezultat al unor scheme mentale. Soluţiile care pot fi imaginate trebuie să raspundă în primul rând necesităţii practice de a puncta/remedia disfuncţionalităţile, orice discurs teoretic, probabilist şi formal, care se abate de la ingerinţele pragmatismului fiind supus eşecului. Este recomandabilă din această perspectivă expertiza pe care o poate oferi geografia în creionarea, implementarea şi organizarea unor structuri administrativ-teritoriale hibride, care intermediază relaţiile cadrului local, îngust şi reticent la viziunile dezvoltării integrate, cu cele ale cadrului micro-regional, reprezentat în cazul nostru de judeţ, plafonat de atitudini diluate şi indecis între impunerea unui model de tip primaţial-centralizat şi raţiunile dezechilibrului funcţional justificate de modelul structurilor disipative.

I. INTRODUCERE 9 I.1. Metode utilizate în studiul stării sociale a populaţiei. 10 I.1.1. Abordările sociologilor şi economiştilor asupra stării sociale a populaţiei 10 I.1.1.1. Utilizarea metodelor monetare în aprecierea stării sociale a populaţiei.. 10 I.1.1.2. Utilizarea metodelor non-monetare în aprecierea stării sociale a populaţiei.. 14 I.1.1.3. Metode monetare şi non-monetare pentru aprecierea stării sociale în sociologia românească.. 15 I.1.2. Metode şi modele geografice utilizate în analizarea stării sociale a populaţiei.. 20 II. STRUCTURI TERITORIALE CREATE DE SERVICIILE EDUCAŢIONALE. ROLUL ACCESIBILITĂŢII ÎN FORMAREA STRUCTURILOR TERITORIALE . 37 II.1. Transscalaritatea funcţiilor educaţionale şi ierarhizarea tipurilor de accesibilitate la educaţie.. 37 II.2. Accesibilitatea populaţiei rurale faţă de serviciile educaţionale.. 40 II.2.1. Accesibilitatea populaţiei din Moldova faţă de serviciile educaţionale primare.. 40 II.2.2. Accesibilitatea populaţiei din Moldova faţă de serviciile educaţionale gimnaziale 42 II.2.3. Accesibilitatea populaţiei din Moldova faţă de serviciile educaţionale liceale 44 II.2.4. Accesibilitatea populaţiei din Moldova faţă de serviciile educaţionale 50 II.2.5. Accesibilitatea generală a populaţiei din Moldova faţă de serviciile educaţionale.. 51 III. SISTEMUL SANITAR DIN MOLDOVA – CENTRE POLARIZATOARE ŞI STRUCTURI TERITORIALE POLARIZATE 58 III.1. Metodologia de calculare a accesibilităţii faţă de serviciile sanitare 58 III.2. Structura populaţiei pe grupe de vârste şi sexe, evoluţia vârstei medii şi procesul diferenţiat de îmbătrânire a structurilor geo-demografice din Moldova.. 60 III.3. Clasificarea aşezărilor rurale din Moldova în funcţie de indicatorii accesibilităţii către serviciile sanitare. 79 III.3.1. Tipologia aşezărilor rurale din judeţele Iași și Botoșani, în funcţie de deservirea sanitară de tip proximal 79 III.3.2. Tipologia aşezărilor din Iași și Botoșani în funcţie de accesibilitatea la serviciile oferite de unităţile medico-sociale 82 Distribuţia geografică a indicilor stării sociale a populaţiei rurale din Moldova Apuseană 6 III.3.3. Tipologia aşezărilor din judeţele Moldovei în funcţie de accesibilitatea la serviciile sanitare de rang mediu.. 86 III.3.4. Serviciile sanitare cu carcater complex. Configuraţii teritoriale rezultate din relaţiile centru-periferie ale unei polarizări de tip monopol regional 93 III.3.5. Tipologia aşezărilor rurale din judeţele Moldovei în funcţie de accesibilitatea generală faţă de serviciile sanitare 97 IV. EFICIENŢA EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ŞI ACCESIBILITATEA LA PIAŢA PRODUSELOR AGRICOLE CA INDICATORI AI BUNĂSTĂRII AŞEZĂRILOR RURALE DIN MOLDOVA 106 IV.1. Densitatea populaţiei, expresie statistică a eficienţei ocupării spaţiului. 106 IV.2. Profitul exploataţiilor agricole, principii şi metode de calcul. 109 IV.3. Structura fondului funciar şi al şeptelului Moldovei şi importanţa cuplului agronomie/zootehnie în eficientizarea exploataţiilor agricole tradiţionale 114 IV.4. Tipologia aşezărilor rurale din Moldova în funcţie de eficienţa exploataţiilor şi de accesibilitatea faţă de piaţa produselor agricole. 122 IV.5. Profitul exploataţiilor agricole din Moldova, valoare reziduală a bilanţului dintre venitul net al agriculturii şi distanţa până la cea mai apropiată piaţă de comercializare a produselor agricole 131 V. DIVERSITATEA OFERTEI OCUPAŢIONALE A PIEŢEI MUNCII ÎN CALITATE DE FACTOR AL MODERNIZĂRII STRUCTURILOR ECONOMICE DIN MEDIUL RURAL MOLDOVENESC . 151 V.1. Structura pe sectoare ale economiei a populaţiei din Moldova la nivelul anului 2002, premiză şi consecinţă a conturării relaţiilor de subordonare urban/rural. 151 V.2. Accesibilitatea populaţiei rurale din Moldova faţă de centrele polarizatoare ale forţei de muncă din domeniile specifice ruralului.. 156 V.2.1. Principii şi metodologie de calcul 156 V.2.2. Repartiţia centrelor de deservire locală din Moldova, specializate în domeniile aferente economiilor ruralului 163 V.2.3. Polii de creştere locală – influenţa lor în dezvoltarea pieţii muncii din domeniile specifice ruralului.. 169 V.2.4. Tipologia aşezărilor rurale din Moldova în funcţie de accesibilitatea faţă de centrele de polarizare zonală în activităţi specifice aşezărilor rurale 178 V.2.5. Oraşele de talie medie şi mare – rolul lor în polarizarea diferenţiată a forţei de muncă din domeniile specifice ruralului. 184 V.2.6. Structurile teritoriale ale sistemului de aşezări rurale rezultate din disparităţile de polarizare a forţei de muncă, efectuate de cele mai importante centre de coordonare administrativ-teritorială ale Moldovei 192 V.2.7. Tipologia aşezărilor rurale din Moldova în funcţie de accesibilitatea faţă de centrele de polarizare a forţei de muncă în activităţi specifice ruralului.. 197 VI. CALITATEA LOCUIRII ÎN AŞEZĂRILE RURALE DIN MOLDOVA STANDARDUL DE LOCUIRE A POPULAŢIEI. 206 VI.1. Noţiuni terminologice şi metodologice despre habitat şi calităţile edilitare ale acestuia.. 206 VI.2. Repartiţia teritorială a serviciilor edilitare din Moldova şi tipologia aşezărilor rurale din Moldova în funcţie de indicele edilitar.. 210 VII. STRUCTURILE TERITORIALE IMPUSE DE ACCESIBILITATEA POPULAŢIEI DIN MOLDOVA FAŢĂ DE SISTEMUL BANCAR 224 Distribuţia geografică a indicilor stării sociale a populaţiei rurale din Moldova Apuseană 7 VII.1. Metodologia de analiză a accesibilităţii la serviciile financiar-bancare.. 224 VII.2. Formele incipiente de structurare teritorială a cererii de produse bancare generate de serviciile financiar-bancare de rang local.. 229 VII.3. Distribuţia serviciilor bancare cu rază de polarizare supralocală 235 VII.4. Potenţialul de intereacţiune dintre populaţie şi serviciile financiar-bancare de rang municipal şi judeţean.. 242 VII.5. Tipologia aşezărilor din Moldova în funcţie de accesibilitatea potenţială cumulată faţă de serviciile bancare. 246 VIII. TIPOLOGIA SPAŢIILOR RURALE DIN MOLDOVA ÎN FUNCŢIE DE DISTRIBUŢIA GEOGRAFICĂ A INDICILOR SOCIO-ECONOMICI AI POPULAŢIEI 253 VIII.1. Metode de standardizare şi ierarhizare criterială a indicilor parţiali ai stării sociale a unei comunităţi umane. 253 VIII.1.1. Metoda analizei multivariate - clasificarea ierarhică ascendentă 253 VIII.1.2. Metoda sumei rangurilor 258 VIII.2. Indicele de dezvoltare comunitară. Metodologie de calcul. Posibilităţi de exprimare grafică .. 266 VIII.3. Tipologia spaţiilor rurale din Moldova în funcţie de distribuţia spaţială a indicelui de dezvoltare comunitară. 275 CONCLUZII. 295

Ionel Muntele (n. 1962) este profesor universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Premiul „Simion Mehedinţi“ al Academiei Române pe anul 2000. Cărţi publicate: Populaţia Moldovei în ultimele două secole, Geografia agriculturii, Geografia turismului etc.
Daniel Tudora (n. 1981) este asistent universitar doctor la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.