Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea „Fiziologie animală experimentală” reprezintă un îndrumător de lucrări practice de laborator pentru studenţii Facultăţii de Biologie, Iaşi, în vederea demonstrării practice a unor aspecte din cadrul cursului de Fiziologie animală generală.
Fiziologia muşchilor şi a nervilor
1.1. Extras din normele de protecţia muncii în laboratorul de fiziologie animală
1.2. Aparate şi dispozitive de laborator pentru lucrările de fiziologia muşchilor
1.3. Preparatul neuromuscular sciatic-gastrocnemian
1.4. Extensibilitatea şi elasticitatea musculară
1.5. Înregistrarea şi analiza secusei muşchiului gastrocnemian
1.6. Contracţiile tetanice
1.7. Volumul muşchiului contractat
1.8. Contracţia muşchilor netezi
1.9. Oboseala musculară
1.10. Metoda biologică pentru demonstrarea fenomenelor bioelectrice în ţesuturile excitabile
1.10.1. Experienţa lui Galvani (contracţia fără metal) pentru demonstrarea curentului de repaus
1.10.2. Experienţa lui C. Matteucii (tetanos secundar) pentru demonstrarea curentului de acţiune
1.11. Electromiografia
1.11.1. Electromiografia globală la om
1.11.2. Electromiografia elementară la animale
1.12. Legile reflexelor exteroceptive medulare (Legile lui Pflüger)
1.13. Analiza actului şi arcului reflex
1.14. Determinarea timpului reflex după Türk
1.15. Reflexele miotatice cu importanţă clinică
Fiziologia analizatorilor
2.1. Sensibilitatea tactilă. Pragul spaţial. Esteziometria
2.2. Experienţa lui Aristotel
2.3. Sensibilitatea termică
2.3.1. Termoesteziometria
2.3.2. Zona termică fiziologică zero şi modificările ei adaptative
2.4. Sensibilitatea dureroasă
2.5. Determinarea pragului sensibilităţii gustative
2.5.1. Harta câmpurilor gustative de pe limbă
2.6. Determinarea pragului absolut şi diferenţial al analizatorului motor
2.7. Analizatorul acustic
2.7.1. Rolul pavilionului urechii
2.7.2. Transmiterea sunetelor prin oasele cutiei craniene
2.8. Extirparea aparatului vestibular la broască
2.9. Analizatorul optic
2.9.1. Excitarea mecanică a ochiului
2.9.2. Acuitatea vizuală (testul Snellen)
2.9.3. Testarea astigmatismului
2.9.4. Acomodarea ochiului
2.9.5. Vederea colorată
2.9.6. Demonstarea petei oarbe. Experienţa lui Mariotte
2.9.7. Determinarea câmpului vizual
Fiziologia sângelui
3.1. Numărarea elementelor figurate
3.1.1. Numărarea eritrocitelor
3.1.2. Numărarea leucocitelor
3.2. Hematocritul
3.2.1. Microhematocritul
3.3. Dozarea hemoglobinei cu ajutorul colorimetrului Sahli
3.4. Dozarea cantitativă a proteinelor serice refractometric
3.5. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
3.6. Determinarea grupelor sangvine
3.6.1. Determinarea aglutinogenelor
3.7. Determinarea factorului Rh0 (D)
Funcţiile de nutriţie
4.1. Digestia în cavitatea bucală
4.1.1. Recoltarea salivei
4.1.2. Compoziţia chimică a salivei
4.1.3. Evidenţierea substanţelor anorganice
4.1.4. Evidenţierea substanţelor organice
4.1.5. Rolul salivei în digestie
4.1.6. Determinarea concentraţiei amilazei salivare
4.2. Compoziţia şi acţiunea digestivă a sucului gastric
4.2.1. Obţinerea sucului gastric
4.2.2. Dozarea acidităţii sucului gastric
4.2.3. Rolul pepsinei în digestie
4.2.4. Necesitatea prezenţei HCl pentru acţiunea pepsinei
4.2.5. Influenţa pH-ului asupra activităţii pepsinei
4.2.6. Evidenţierea produşilor de digestie pepsică
4.3. Bila şi rolul ei
4.3.1. Evidenţierea constituenţilor bilei
4.3.2. Acţiunea bilei asupra lipidelor
Fiziologia inimii şi a sistemului vascular
5.1. Caracterizarea electrocardiogramei (EKG) normale
5.2. Zgomotele cardiace
5.3. Ligaturile lui Stanius
5.4. Presiunea arterială la om
5.4.1. Metoda ascultatorie
5.5. Pulsul arterial
Fiziologia respiraţiei
6.1. Mecanica respiraţiei la mamifere
6.1.1. Experienţa lui Donders pentru demonstrarea rolului diafragmei
6.2. Auscultaţia plămânilor
6.3. Volume şi capacităţi respiratorii. Spirometria
6.3.1. Volume respiratorii
6.3.2. Capacităţi respiratorii
Fiziologia encefalului
7.1. Tehnica stereotaxică
7.1.1. Fixarea animalului în aparatul stereotaxic
7.1.2. Marcarea şi trepanarea punctelor coordonate pe craniu
7.2. Metode de analiză a performanţelor cognitive ale animalelor de laborator
7.2.1. Testul labirintului Y
7.2.2. Testul labirintului cu braţe radiale
7.2.3. Testul labirintului elevated plus maze
7.2.4. Testul înotului forţat (forced swimming test)
7.2.5. Testul comportamentului de evitare pasivă prin antrenamente multiple
7.2.6. Testul comportamentului de evitare activă (shuttle boxe cage)
Bibliografie
Lucian Hriţcu (n. 1976, Dorohoi) este şef de lucrări dr. la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Facultatea de Biologie, director a patru proiecte de tip grant CNCSIS şi membru in calitate de cercetator specialist în alte şapte proiecte de cercetare (CEEX, CNCSIS, IDEI etc), autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate.