Descriere
Sumar
Despre autori
Autorul volumului propune o incursiune în universul dezbaterilor și controverselor legate de Ammonius Sakkas și Pseudo Dionisie Areopagitul, care și au ocultat identitatea, pentru a arăta că dacă tradiția monastică a acceptat acest anonimat ca pe o formă de smerenie și protecție a „tainei” practicând pseudonimia pioasă – obfuscatio onomastica nu e o minciună, ci o metodă de a înălța mintea cititorului de la autorul uman către Sursa Divină –, obfuscatio onomastica nu mai este văzută astăzi ca o fraudă (onomastică), ci ca strategie teologico literară care permite fuziunea dintre misticismul grec și dogma creștină.
Cuvânt înainte: praeparatio onomastica
CAPITOLUL I. Ammonius Sakkas: scit, sac sau călugăr budist?
1. Identificarea problemei
2. Ammonius scitul/sacul („Sace”)
3. Ammonius Sakkas, indian și călugăr budist?
CAPITOLUL II. Cercetări asupra demoticului „sakkas”
1. Res antiquae: quaestio socratica seu elenchus socraticus
a) Socrate-tăunul/pintenul Atenei/Sokrátēs ho mýōps
b) Socrate-torpilă/Sokrátēs narkāi
c) Socrate-mamoș
d) Socrate Silenus
e) Socrate, filosoful desculţ
2. Quaestio Amonii: Ammonius cognomento Saccas/Saccas cognominatus
3. Tribōn/τρίβων - mantia de filosof
4. Ammonius e vico Brucheio, seu Ammonius Brucheiensis
5. Chestiuni administrative
6. Reveniri onomastice
8. Ammonius, „ein großer Schatten”?
CAPITOLUL III. Ammonius Sakkas: autodidact și teodidact
1. Plotin teurg? (pentru că a fost discipolul lui Ammonius?)
2. Iamblichus subordonează filosofia preoției
3. Etimologii teodidactice
4. Ammónios Alexandreías, theodídaktos – concluzii
CAPITOLUL IV. De la Ammonius la Dionisie: este Pseudo-Dionisie Areopagitul Ammonius Sakkas?
1. Dionisie: pia fraus? Sau poate fraus Procli!
2. H. Koch și J. Stiglmayr: Dionisie vs. Proclus
3. Dovezi pseudoepigrafice până în 1895
4. Marketing ludovico-hilduinic: cei trei Dionisie sunt unul - Areopagitul!
5. Carp și Dionisie
6. Cateheza publică a Papei Benedict al XVI-lea despre Pseudo-Dionisie
Cuvânt înapoi: obfuscatio onomastica (seu obfuscatio nominis)
Prea scurtă concluzie: (cog)nomina odiosa
Bibliografie
Anton Adămuţ (n. 1962, Butea, jud. Iași) este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Departamentul Filosofie. Susţine prelegeri de Filosofie Medievală (specializarea Filosofie, studii de licenţă), Raţiune şi Credinţă (specializarea Filosofie, studii de masterat), Teorii ale interpretării (specializarea Filosofie, Şcoala doctorală). Conducător de doctorat din 2003.
Publică studii şi eseuri în reviste de specialitate şi reviste de cultură.
Cărţi publicate: Schiţă pentru o istorie subiectivă a filosofiei, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1994/ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Junimea, Iaşi, 1999; Filosofia substanţei, Editura Institutul European, Iaşi, 1997 (premiul „Vasile Conta” al Academiei Române, 1999); Literatură şi filosofie creştină, Editura Fides, Iaşi, 1997; Filosofia Sfântului Augustin, Editura Polirom, Iaşi, 2001; [Şi] Filosofia lui Camil Petrescu, Editura Timpul, Iaşi, 2007/ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Timpul, Iaşi, 2008; Cum visează filosofii, Editura BIC ALL, Bucureşti, 2008; Filosofie şi teologie la Sfântul Augustin, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2009; Fenomenologia celuilalt (Cazul Platon-Banchetul), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2011; Amicus Plato sed magis amica veritas. Istoria spusei de la Homer la Tarski, Editura Institutul European, Iaşi, 2018 (premiul „Spiru Haret” al MLNR în parteneriat cu Academia Română, 2019; premiul USR, filiala Iași, 2019); Dacă tăceai, filosof rămâneai?, Editura Junimea, Iași, 2024.
