Descriere
Sumar
Despre autori
În această lucrare, autorul urmărește evoluția cabinetelor de lectură de la înființarea lor ‒ structurate pe districte și, după 1918, pe județe și comune ‒ până la închiderea sau preluarea lor de către Căminele Culturale afiliate Fundației „Principele Carol” și „Serviciului Social”. Lucrarea de față nu își propune doar o inventariere cronologică a acestor spații, ci și o radiografie a modului în care lectura a modelat conștiința națională. Evoluția de la cabinetele de lectură particulare, create prin voluntariat, la bibliotecile publice integrate în Serviciul Social demonstrează maturizarea unei societăți care a înțeles că progresul economic este indisolubil legat de cel cultural. Astfel, reconstituirea acestui parcurs istoric între anii 1850 și 1940 redă Bucovinei locul cuvenit în istoria biblioteconomiei europene. Cabinetele au reprezentat un spațiu de instruire non-formală, accesibil deopotrivă locuitorilor din mediul rural și celor din centrele urbane. În aceste spații, procesul de alfabetizare a fost dublat de un intens efort de cultivare a patriotismului, transformând simpla lectură într-un act de rezistență și afirmare națională. Evoluția bibliotecilor și a cabinetelor de lectură în Bucovina reflectă dezvoltarea societății civile românești în cadrul unui spațiu multietnic complex. Cercetarea de față demonstrează că aceste instituții au depășit rolul pedagogic primar, transformându-se din simple depozite de carte în adevărate „centre de cultură și educație”. Prin intermediul asociaționismului voluntar, susținut de elitele locale (preoți, învățători și cărturari), cabinetele și societățile de citire au încetat să mai fie spații elitiste, devenind un catalizator social care a facilitat trecerea de la o cultură exclusiv orală la una a textului scris.
Cuvânt-înainte
Contribuții la istoria bibliotecilor publice din Bucovina (Olimpia Mitric)
Introducere
Metodologia cercetării
Repere istoriografice și fundamente documentare
Mulțumiri
Capitolul I. Climatul mondial istoric și cultural în care au activat cabinetele de lectură, societățile de citire și primele biblioteci publice din Bucovina
I.1. Primele cabinete de lectură, societăți de lectură și biblioteci publice în marile centre culturale europene și americane
I.2. Evoluția spațiului cultural bucovinean: cadrul instituțional al cabinetelor, societățile de citire și primele biblioteci publice
Capitolul II. Promovare și sprijinirea cabinetelor de lectură, a societăților de citire și a bibliotecilor publice
II.1. Presa periodică bucovineană – factor dinamizator al rețelei de lectură: strategii de promovare și susținere
II.2. Rolul societăţilor culturale, academice și a fundațiilor în sprijinirea cabinetelor de lectură, a societăților de citire și a bibliotecilor publice din Bucovina
II.2.1. Participarea „Societății pentru Cultura și Literatura română în Bucovina” la acțiunea de sprijinire a cabinetelor de lectură și a bibliotecilor
II.2.2. Misiunea societăților și fundațiilor culturale în organizarea bibliotecilor, între anii 1918 1940
II.3 Societățile academice și mișcarea națională culturală de înființare a cabinetelor de lectură
II.3.1. Rolul Societății Academice „Junimea” în constituirea rețelei de cabinete
de lectură și biblioteci în spaţiul bucovinean
II.3.2. Societatea „Academia Ortodoxă” și cabinetele de lectură din Bucovina
II.3.3. Implicarea Societății academice „Dacia” în campania de organizare a cabinetelor de lectură și a bibliotecilor
CAPITOLUL III.Constituirea și funcționarea cabinetelor de lectură și a societăților de citire din Bucovina
III.1. Arhitectura lecturii publice în Bucovina (1850–1940): Constituirea și dinamica funcțională a cabinetelor de lectură și a societăților de citire
III.2. Cabinetele de lectură din comunele districtului/județului” Suceava
III.3. Cabinetele de lectură și societățile de citire din districtul/judeţul Rădăuţi
III.4. Cabinetele de lectură și societățile de citire din „districtul/județul” Câmpulung
III.5. Cabinetele de lectură și societățile de citire din districtul/judeţul Cernăuți
III.6. Cabinetele de lectură și societățile de citire din districtul /județul Storojineţ
III.7. Repere ale vieții culturale ale minorităților etnice din Bucovina: cabinete de lectură și biblioteci
Capitolul IV.Evoluția bibliotecilor publice în Bucovina (1850–1940)
IV.1. Primele așezăminte de lectură publică; Biblioteca Țării
IV.2. Biblioteca „Societății pentru Cultura şi Literatură română în Bucovina” din Cernăuți
IV.3. Bibliotecile populare din Bucovina
CAPITOLUL V.Organizarea bibliotecilor publice din Bucovina în perioada 1918 1940
V.1. Bibliotecile publice din județul Suceava
V.2.Bibliotecile publice din județul Rădăuți
V.3.Bibliotecile publice din județul Câmpulung
V.4.Biblioteci publice din județele Cernăuți și Storojineț
V.5. Situația statistică a bibliotecilor din județul Suceava în anul 1940, din documente descoperite în arhiva suceveană
V.6. Situația statistică a bibliotecilor din județul Rădăuți în anul 1940, potrivit documentelor de arhivă
Capitolul VI. Diversificarea orizonturilor culturale: impactul social și cultural al instituțiilor de lectură în societatea bucovineană
VI.1. Dinamicile culturale și sociale înregistrate de societatea bucovineană după înființarea cabinetelor de lectură și a societăților de citire
VI.2. Bibliotecile publice continuatoare ale cabinetelor de lectură și ale societăților de citire din Bucovina
Concluzii
Postfață (Andi-Emanuel Mihalache)
Rezumat
Abstract
Bibliografie
Lista cu anexe
ANEXE
Indice onomastic
Indici de localitate
Lăcrămioara Avasiloaie Andrei (n. 1966) este istoric, bibliotecar și cercetător dedicat istoriei culturale a Bucovinei. Cu o carieră profesională strâns legată de lumea cărții și a documentelor, a activat ca arhivar (1994–1998), apoi ca bibliotecar în cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Suceava (2000–2026), perioadă în care a activat și ca profesor (2008–2012). A obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, în 2024, cu teza „Cabinete de lectură, societăți de citire și primele biblioteci publice din Bucovina (1850-1940)”, elaborată sub coordonarea științifică a prof. univ. dr. Olimpia Mitric, o lucrare care abordează o tematică esențială pentru înțelegerea procesului de emancipare culturală și socială din spațiul bucovinean. Activitatea sa științifică se reflectă într-o prezență editorială consistentă, materializată prin studii publicate sub egida unor instituții academice de prestigiu, volume colective și reviste indexate internațional.
