Descriere
Sumar
Despre autori
Ediție îngrijită de Bogdan Crețu
Cartea reprezintă o interpretare erudită a alegoriei animaliere din Istoria ieroglifică, de Dimitrie Cantemir, scriere căreia i se verifică sursele, apoi i se analizează, cu mijloacele naratologiei, strategiile literare.
«Discontinuitatea, ca semn al saltului calitativ, e percepută în planul artei lui Cantemir nu ca o anulare totală a tradiției, ci ca o sublimare în forme radical noi a moștenirii naționale din perspectiva universalismului culturii sale și a talentului poetic. Cert, Istoria ieroglifică era mai mult decât un simplu fapt artistic rezultat al fuzionării formelor literare folclorice și culte din spațiul culturii autohtone. Alegoria animalieră, dacă nu insolită, oricum mai rară la nivel est european, era fructul unei fantezii expansive combinatorii, umblată prin literaturile lumii, exersată și ambițioasă în originalitate. Un spirit imaginativ rarissim se risipea paroxistic până la istovire pentru a nu mai lăsa loc decât istoricului erudit. Deschisă cu Divanul, operă de exercițiu dialogal preliminar, cariera literară a lui Cantemir devine destin încheiat pe culmile Istoriei ieroglifice. Pentru că înălțimea maximă, atunci posibilă, fusese atinsă, nu putem încerca regretul lui Călinescu în fața unui Heliade virtual mare poet, dar inconsecvent cu poezia. Cantemir epuizase totul ca literat.» (Elvira Sorohan)
Notă asupra ediţiei (Bogdan Crețu)
Cheile labirintului
1. Tradiție și discontinuitate; 2. Sensus allegoricus; 3. Resemantizarea alegoriei; 4. „Ascunsa ieroglifie”; 5. „Informuirea” fluierului; 6. Obsesia adevărului; 7. Autobiografie reprezentată
De la satiră la anamorfoză
1. „Dizarmonia” Inorogului cu lumea; 2. Idei iluministe; 3. Ironia și eroicomicul; 4. Masca și sufletul; 5. Imaginarul și Eros, în fine! 6. Artificii manieriste: ce¬tatea imaginară, statuia automată, fantasticul natural, exoticul alegoric; 7. Viziunea anamorfotică și „ochiul sufletului”
Armonizarea părților și „povestea pricinii”
1. Construcția romanului. Cadrul povestirii; 2. Ordinea și durata; 3. Retorisirea „autentică” și ecoul; 4. „Documentul” epistolar; 5. Visul profetic sau noaptea de foc a Hameleonului; 6. Inserția poveștii explicative
Inorogul sau himera absolutului
1. Adaptarea mitului; 2. Sensul însingurării „Inorogului de crivăț”; 3. Hybrisul, Fortuna și dezordinea cosmică
Résumé
Dosar al receptării critice
În loc de postfaţă
Elvira Sorohan (1934-2023), filolog român, istoric și critic literar, specialist în literatură română veche, a fost unul dintre cei mai devotați și apreciați dascăli din istoria, notorie și îndelungată, a Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este autoarea a numeroase prefețe ori postfețe la ediții ale operelor lui Miron Costin, Ion Neculce, Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Creangă, Niccolo Machiavelli. A colaborat, cu un articol de prezentare a scriitorului Ion Budai-Deleanu, la „Patrimoine littéraire européen”, Belgia, 1998, și cu numeroase articole la Dicționarul general al literaturii române, publicat sub egida Academiei Române.
Despre îngrijitorul ediției :
Bogdan Creţu (n. 1978, Medgidia) este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (ediția a II-a, Editura Cartier, 2021). Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii, dintre care amintim Pemiul pentru debut al „Ziarului de Iaşi”, primit în anul 2006 pentru volumul Matei Vişniec – un optzecist atipic, publicat în anul 2005 la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași sau Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române pentru volumul Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, vol. I-II, 2013. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din țară și din străinătate, a editat, a îngrijit și a prefațat multiple antologii. Ține o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. La Editura Polirom a publicat romanele Cornul inorogului (2021), Nichita. Poetul ca și soldatul (2022) și Mai puţin decât dragostea (2023).
