Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea conține studii de istorie modernă, având o componentă de istorie politică și una de istorie a relațiilor internaționale.
Volum tipărit cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași și al Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași
«Asupra rostuirii unor volume incluzante de studii și articole publicate în decursul unei activități profesionale este „chemat să vorbească”, fie și „neîntrebat”, autorul însuși. I-ar fi cu ceva lejeritate de invocat obișnuita „practică” din îndeosebi mediul istoriografic a editării, prin „grija” de autor ori „datoria” mai tinerilor săi colegi, poate după „ieșirea-i pe poarta vieții”, și ca oglindire de a sa posteritate cărturărească, a volumelor de genul menționat, adiacente ori fragmentar încorporate cărților sale reprezentative. Apoi, i-ar fi de invocat și posibilitatea de atestare a unui „atelier de lucru”, de la studii și articole la cărți, fiindcă se știe bine că textul istoriografic este unul prin excelență de demonstrație sau de elaborație „în trepte” și nu de spontană ori mirifică inspirație întru creație pură, cu valențe de unicat.
Titlul de Contribuții la sinteza de istorie modernă a fost gândit ca pentru raportare tematică mai largă a textelor incluse de volume și nu sub „pretenția” de a fi condus acestea înadins spre un atât de înalt intitulabil corpus istoriografic. Perspectiva sintezei s-a impus mai fiecăruia dintre „materiale” prin însăși natura tematică. S-a impus însă și dintr-o anumită experiență profesională a autorului care, la Universitatea ieșeană, a asumat, de prin anul 2000 și pentru mai bine de două decenii, părți mari ale cursurilor de Istorie modernă universală (Europa modernă) și de Istorie modernă a românilor (România modernă), acoperitoare cronotopic de îndeosebi secolul XIX.» (Gheorghe Cliveti)
Românii și „concertul european” (1815-1878)
Românii și ordinea europeană de la 1815
Anexarea Basarabiei de Rusia şi „tăcerea Europei”
Revoluția română și revoluția greacă la 1821. Note istoriografice
Restaurarea „domniilor pământene” în Principatele Române, la 1822. Implicaţii europene
Principatele Române – de la restaurarea domniilor pământene la instituirea de iure a protectoratului rus (1822-1829). Note istoriografice
Geneza şi instituirea garanţiei colective a puterilor europene asupra Principatelor Române
1856-1878: Turcia – putere garantă?
Unirea Principatelor Române şi concertul european
„Dubla alegere” a lui Cuza-Vodă și puterile europene
Unirea Principatelor Române și conflictul franco-sardo-austriac (1859)
Interferențe româno-germane în raporturile politice internaționale la 1866
Recunoașterea internațională a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ca domnitor al României (Principatelor Unite)
O conferință diplomatică la București în anul 1868
România și conflictul franco-german (1870-1871)
1870-1871: Românii și „sincopa Europei franceze”
Din activitatea diplomatică a lui P. P. Carp: întrevederea cu Otto von Bismarck, la Berlin, în mai 1871
România și alianța celor trei împărați (1872-1875)
Napoleon al III-lea și Alexandru Ioan Cuza într-o parcă lucrare de destin și prin moarte
„Criza orientală” și implicațiile neutralității României (ianuarie-iulie 1876). Note istoriografice și recurs documentar
Congresul de la Berlin și problema recunoașterii independenței României
Recunoașterea internațională a independenței României. Impactul alianței germano-austro-ungare din 1879
Retorica politicii faptului împlinit și exigențele tratatului de la Berlin, din 13 iulie 1878, asupra recunoașterii independenței României
Proclamarea regatului României: implicații politico-diplomatice, existențe constituționale
Recunoașterea internațională a regatului României și încoronarea regală din 10/22 mai 1881
Mihail Kogălniceanu şi legitimarea titlurilor suverane ale României asupra Dunării, la 1880
România şi conferinţa de la Londra, din 1883, în problema Dunării
„Reînnoirea” din 1892 a tratatelor României cu puterile triplei alianțe – în termeni de realpolitik și în cod de onoare al oamenilor de stat
Unirea românilor, în „calendarul” Europei moderne
Gheorghe Cliveti (n. 1952, Darabani) este membru corespondent al Academiei Române, profesor emeritus la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cercetător științific I și director al Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române, autor de cărți, studii și articole de îndeosebi Istorie Modernă.
Dintre cărțile sale fundamentale, de unic autor, sunt de menționat (selectiv): România și Puterile Garante 1856-1878 (Iași, 1988; ediția a doua, Iași, 2020); Concertul european. Un experiment în relațiile internaționale din secolul XIX (București, 2006); Prolegomene la studiul relațiilor internaționale. Epoca modernă (București, 2009); Europa franceză și cauza română 1789-1871 (Iași, 2010/2012); România și „alianțele germane” 1879-1914 (Iași, 2015); România modernă și „apogeul Europei” 1815-1914 (București, 2018); L՚étude historique des relations internationales. Les conceptions (Iași, 2019); La Révolution de 1821 et la restauration des règnes autochtones dans les Principautés Roumaines – une «pierre de touche» pour la diplomatie européenne dans la question d՚Orient (Istanbul, Centre d՚Histoire Diplomatique Ottomane, 2021); La Roumanie, la crise orientale et le Concert Européen 1875-1878 (Istanbul, Centre d՚Histoire Diplomatique Ottomane, 2022).
