De ce nu putem fi imparțiali... când îi judecăm pe ceilalți?

Emilia-Alexandra Pascal

Descriere Sumar Despre autori

Deși formulăm judecăți de valoare în fiecare zi și suntem capabili să luăm decizii morale în câteva secunde, maniera în care facem acest lucru rămâne un mister pentru majoritatea dintre noi. Cartea descrie procesele mentale care stau la baza raționamentului moral, concentrându-se pe factorii inconștienți care influențează acest demers cognitiv, arătând astfel de ce o judecată cu adevărat imparțială este în realitate aproape imposibilă. Aparent rațională, judecata morală este afectată de numeroși factori, precum emoțiile resimțite sau consecințele neprevăzute ale unei acțiuni care determină biasurile morale – aspectul central descris în lucrarea de față. Lucrarea este împărțită în două secțiuni principale: teorii clasice și moderne asupra raționamentului moral și factori care provoacă erori atât în judecata morală, cât și în deciziile morale.


«Pornind de la titlul care intrigă și continuând cu importanța subiectului abordat, această carte stârnește curiozitatea și interesul cititorului. Un aspect unic al lucrării de față, care o diferențiază de alte abordări din domeniu, este îmbinarea aspectelor teoretice cu cele practice. Lucrarea asociază într-o manieră unică explicațiile teoretice bazate pe o fundamentare științifică riguroasă cu exemple concrete care evidențiază erorile în judecata morală. Culese și selectate cu grijă din lucrări de referință, scenariile folosite în studiile anterioare sunt prezentate într-o manieră care permite o înțelegere profundă a erorilor cognitive, iar cititorul este invitat să reflecteze asupra temei descrise și să-și observe propriile procese și erori cognitive. Această alăturare inteligentă și remarcabilă a celor două abordări distincte permite o înțelegere profundă a tematicii abordate.» (Conf. univ. dr. Mioara Cristea)

Prefaţă
Partea I. Aspecte teoretice ale raţionamentului moral

CAPITOLUL 1. Introducere
1.1. Definiri conceptuale şi noţiuni introductive
1.2. Teorii clasice şi moderne ale raţionamentului moral

CAPITOLUL 2. Jean Piaget şi raţionamentul moral
2.1. Repere generale ale teoriei piagetiene
2.2. Moralitatea din perspectivă stadială piagetiană
2.2.1. Stadiul moralităţii heteronome (realismul moral)
2.2.2. Stadiul moralităţii autonome (relativismul moral)
2.3. Concluzii şi critici ale teoriei piagetiene

CAPITOLUL 3. Lawrence Kohlberg şi perspectiva stadială a raţionamentului moral
3.1. Repere generale ale perspectivei kohlbergiene
3.2. Nivelurile şi stadiile dezvoltării raţionamentului moral propuse de Kohlberg
3.2.1. Nivelul I. Moralitatea pre-convenţională
3.2.2. Nivelul II. Moralitatea convenţională
3.2.3. Nivelul III. Moralitatea post-convenţională
3.3. Concluzii şi critici

CAPITOLUL 4. Originile moralităţii
4.1. Consideraţii generale
4.2. Moralitatea bebeluşilor
4.3. Caracteristici ale protagoniştilor care influenţează preferinţa
4.3.1. Protagonişti animaţi sau neanimaţi
4.3.2. Protagonişti antisociali
4.3.3. Intenţie versus rezultat
4.4. Concluzii

CAPITOLUL 5. Haidt şi modelul social intuiţionist
5.1. Generalităţi despre modelul propus
5.2. Cele cinci principii ale moralităţii
5.2.1. Principiul purităţii
5.2.2. Principiul vătămare/grijă
5.2.3. Principiul corectitudinii/reciprocităţii
5.2.4. Principiul loialităţii
5.2.5. Principiul autorităţii

CAPITOLUL 6. Greene şi perspectiva duală a procesării informaţiei
6.1. Consideraţii generale
6.2. Principiile teoretice ale modelului
6.3. Procesare de tip 1 şi procesare de tip 2
6.4. Teoria procesării duale a informaţiei şi raţionamentul moral
6.5. Teoria procesării duale a informaţiei: dovezi din domeniul neuroimagisticii

Partea a II-a. Erori ale raţionamentului moral

CAPITOLUL 7. Dilemele morale
7.1. Origini şi definiţii
7.2. Dileme morale în psihologie
7.2.1. Dilema troleibuzului
7.2.2. Dilema pasarelei
7.2.2.1. Particularităţi ale dilemelor care influenţează răspunsurile participanţilor

CAPITOLUL 8. Factori care influenţează deciziile în dilemele morale
8.1. Factori legaţi de participanţi
8.2. Rolul emoţiilor în deciziile morale
8.3. Factorii de personalitate

8.4. Caracteristici ale situaţiei experimentale
CAPITOLUL 9. Biasul actorului observator
9.1. Definire şi consideraţii generale
9.2. Erorile de atribuire şi biasul actor/observator
9.2.1. Eroarea de atribuire defensivă
9.2.2. Eroarea fundamentală de atribuire
9.3. Biasul actor/observator în deciziile morale
9.4. Concluzii

CAPITOLUL 10. Biasul consecinţelor
10.1. Definire şi consideraţii generale
10.2. Biasul consecinţelor în studii empirice
10.3. Explicaţii psihologice pentru biasul consecinţelor
10.3.1. Explicaţii legate de atribuirile defensive
10.3.2. Explicaţii legate de cunoştinţele şi stările mentale ale agentului
10.3.3. Explicaţii legate de probabilitatea percepută a consecinţelor
10.3.4. Explicaţii alternative: perspectiva legală şi credinţa într-o lume dreaptă

CAPITOLUL 11. Biasul similarităţii
11.1. Baze teoretice ale biasului similarităţii
11.2. Biasul similarităţii în studii empirice
11.2.1. Similaritatea personală
11.2.2. Similaritatea situaţională
11.3. Mecanisme explicative
11.3.1. Evitarea consecinţelor negative (harm avoidance) versus evitarea vinei (blame avoidance)
11.3.2. Alte mecanisme explicative: empatia

CAPITOLUL 12. Biasul cauzalităţii deviate
12.1. Consideraţii generale
12.2. Biasul cauzalităţii deviate în studii empirice
12.2.1. Devierea cauzală a acţiunilor negative
12.2.2. Devierea cauzală a acţiunilor pozitive
12.3. Explicaţii pentru biasul cauzalităţii deviate
12.3.1. Modelul controlului vinovăţiei (engl. Culpable Control Model, CCM)
12.3.2. Explicaţii alternative: perspectiva legală

CAPITOLUL 13. Biasul acţiunii indirecte
13.1. Consideraţii generale şi aspecte practice
13.2. Premise teoretice ale biasului acţiunii versus inacţiunii
13.3. Biasul acţiunii directe versus indirecte în transgresiunile morale
13.4. Biasul acţiunii directe versus indirecte în deciziile morale
13.5. Explicaţii psihologice pentru biasul acţiunilor indirecte

CAPITOLUL 14. Biasul omisiunii
14.1. Consideraţii generale şi implicaţii practice
14.2. Biasul omisiunii versus biasul acţiunii indirecte în dilemele morale
14.3. Biasul omisiunii în transgresiunile morale
14.4. Biasul omisiunii în dilemele morale
14.5. Mecanisme psihologie explicative ale biasului omisiunii

Emilia-Alexandra Pascal (n. 1985, Iași) este asistent universitar în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A obținut titlul de doctor în psihologie socială la Universitatea „La Sapienza”, din Roma. Experiența în domeniul psihologiei moralității este atestată de implicarea în trei proiecte în domeniul moralității, în calitate de director la două dintre ele, dar și de lucrările științifice publicate. A scris capitole de carte, articole ISI (cele mai importante fiind despre biasurile morale), articole BDI (majoritatea pe tema biasurilor morale). Membru în trei proiecte internaționale de cercetare, director al unui grant intern al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și al unui proiect de cercetare finanțat prin programul de burse postdoctorale.