Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Documente medievale din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. Volumul I: 1402-1600

Gheorghe Lazăr, Adinel-Ciprian Dincă, Ginel Lazăr, Alexandra Mărășoiu (editori)

stoc epuizat

Data apariției: 03.12.2024

Domeniu: Istorie / Istorie medievală

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-902-9

Nr. pagini: 246

Format: 22 x 28 cm.

--- LEI

preț de producție

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Colecţia Documenta Historica
Coeditare cu Editura Muzeului Național de Istorie a României

Colecția Documenta Historica, un proiect de anvergură al MNIR, își propune valorificarea bogatei şi interesantei sale colecţii de documente prin publicarea unei serii de volume, în care să se regăsească totalitatea actelor, începând cu cel mai vechi, ce datează din anul 1402, şi până la Unirea Principatelor Române (1859). Obiectivul urmează a fi atins prin publicarea într-un ritm accelerat a unei suite de volume organizate potrivit unor principii de natură cronologică. Acest proiect ambiţios se materializează astăzi prin publicarea acestui prim volum din această serie, în care sunt incluse un număr de 89 de documente, de o varietatea tipologică consistentă, ce acoperă perioada cronologică a anilor 1402-1600, surprinzând totodată aspecte importante în ceea ce priveşte evoluția politică, instituţională şi socială a celor trei entităţi statale româneşti. Documentele cuprind o remarcabilă varietate tipologică, oglindind o paletă largă de evenimente și fenomene din evoluția politică, economică și social-culturală de pe teritoriul de azi al României. Textele documentare supuse cu această ocazie atenției mediului de specialitate și publicului larg oferă informații istorice de detaliu pentru o perioadă de două veacuri, ecouri ale unei deveniri istorice plurale și dinamice, dominată de dialog și intersecții multiple între expresii etnice, lingvistice și de spiritualitate.

Lectori salutem!
Nota asupra ediției
Bibliografie
Rezumatele documentelor
Documente
Indici onomastici și toponimici


***


Rezumatele documentelor:

1. 1402 august 3. Capitlul bisericii din Oradea adeverește înțelegerea dintre Ioan, fiul lui Blasiu de Coleșer, alături de fratele său, Petru, și Toma, alături de frații săi, fiii lui Nicolae de Coleșer, pentru o parte din moșia Bagd, situată în comitatul Bihor.
2. 1409 (6917) noiembrie 18, Suceava. Alexandru cel Bun, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Moldoviţa vama Moldoviţei.
3. 1418 (6926) ianuarie 15, Baia. Alexandru cel Bun, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Vlad şi lui Cârstea, în urma judecăţii cu Maicolea, cu fiii ei, Cozma și Sân, și cu nepoții ei, Balotă și Dragoș, satul Solca, punând zavescă 80 de ruble de argint celor ce vor contesta hotărârea domnească.
4. 1422 octombrie 4, Oradea. Andrei Scolari, episcop de Oradea, emite un document privind darea pe porci și albine impusă iobagilor unguri de pe moșiile Beiuș, Tărcaia, Negru, Finiș, Ioaniș, Șuncuiuș, Uileacul-de-Beiuş, Pocola, Șoimuș și Remetea.
5. 1429 (6937) ianuarie 10, Suceava. Alexandru cel Bun, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Crăciun Purcelescul satul Purceleşti şi jumătate din venitul morii ce exista deja în sat, precum şi din al celei ce o va construi, potrivit înţelegerii cu fiicele lui Micul.
6. 1430 iulie 24, Viena. Sigismund, regele Ungariei, poruncește capitlului bisericii din Cenad să îi pună pe Ioan, fiul lui Volkzan, Gheorghe, fiul lui Petru, Volkzan, fiul lui Bogdan, Petru, fiul lui Stoian, Lațcu, fiul lui Iuga, și Novac, fiul lui Negotha, în stăpânirea moșiilor Bistra, zisă și Negoteşti, Zăvoi, Voislova și Crâjma aflate în districtul Caransebeș.
7. 1430 noiembrie 15, Cenad. Capitlul bisericii din Cenad adeverește că, la porunca regelui Sigismund din 24 iulie 1430, Viena, i-a pus pe Ioan, fiul lui Volkzan, Gheorghe, fiul lui Petru, Volkzan, fiul lui Bogdan, Petru, fiul lui Stoian, Lațcu, fiul lui Iuga, și Novac, fiul lui Negotha, în stăpânirea moșiilor Bistra, zisă și Negoteşti, Zăvoi, Voislova și Crâjma aflate în districtul Caransebeș.
8. 1436 octombrie 9, Oradea. Ioan Curzola, episcop de Oradea, transcrie și adevereşte documentul emis de Andrei Scolari, episcop de Oradea, în 4 octombrie 1422, Oradea, privind darea pe porci și albine impusă iobagilor unguri de pe moșiile Beiuș, Tărcaia, Negru, Finiș, Ioaniș, Șuncuiuș, Uileacul-deBeiuş, Pocola, Șoimuș și Remetea.
9. 1437 (6945) iunie 30, Suceava. Ilie, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Toader Pobrăteanul satul Juleşti, mai jos de Hârlău, pe vechile hotare, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă.
10. 1437 (6945) august 2, Târgoviște. Vlad, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte jupanilor Ruteș, Coicu, Novacu și Strațimir, precum şi fiilor acestora, Cornei, Dragomir şi Stan, satele Dobrușa, Șerbănești, Mamul, Cornești, Urbuești și Oncești, scutindu-le totodată de plata dărilor.
11. 1438 (6946) iunie - august, Suceava. Ilie şi Ştefan, voievozi şi domni ai Moldovei, întăresc vornicului Hudici satul Rohtineţi, obţinut în urma schimbului cu pan Stroe, o pustie la Holmul Negru, anume Gluboca, precum şi un sat aflat la gura pârâului Borodacea, unde a fost cneaz Mihail.
12. 1439 iulie 2, Buda. Albert, regele Ungariei, poruncește tuturor proprietarilor de moșii din Transilvania să nu îi impiedice pe iobagii lor să se strămute pe teritoriul scaunelor Mediaș și Șeica, după plata birului cuvenit.
13. 1442 decembrie 17, Oradea. Ioan de Dominis, episcop de Oradea, transcrie și adeverește documentul emis de Ioan Curzola, episcop de Oradea, în 9 octombrie 1436, Oradea, care confirmă la rândul său documentul emis de Andrei Scolari, episcop de Oradea, în 4 octombrie 1422, Oradea, privind darea pe porci și albine impusă iobagilor și oaspeților de pe moșiile Beiuș, Tărcaia, Negru, Finiș, Ioaniș, Șuncuiuș, Uileacul-de-Beiuş, Pocola, Șoimuș și Remetea.
14. 1443 (6951) aprilie 16, Suceava. Ştefan, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Tâmpa și copiilor săi, Miclăuș, Giurgiu, Iancu, Mihău şi Maruşca satele Rusești, sub Cridă, și Sclipotești, pe Siret, pentru slujbă dreaptă și credincioasă.
15. 1451 (6959) iunie 13, Suceava. Bogdan, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Dragoș Albescu și fratelui său, Petru, jumătate din satul Albeşti, cumpărată de la Vlad Zlătărescu, pentru 35 de zloţi.
16. 1451 (6959) septembrie 13, Suceava. Bogdan, voievod şi domn al Moldovei, dăruieşte mănăstirii Moldoviţa, pentru pomenire, un obroc anual de 10 buţi de vin.
17. 1454 (6962) august 25, Cotnari. Petru, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Moldoviţa scutirea de plata dărilor pentru trei care ale acesteia, care vor merge după peşte, sare sau miere, precum şi dreptul de stăpânire asupra tătarilor de la Baia.
18. 1462 (6970) septembrie 15, Suceava. Ştefan cel Mare, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Bistriţa dreptul de stăpânire asupra tuturor satelor, morilor, moşiilor, prisăcilor, iazurilor, precum şi asupra tuturor robilor tătari, ţigani şi bulgari pe care îi avea.
19. 1467 octombrie 19, Sibiu. Matia Corvin, regele Ungariei, îi iartă pe sașii din scaunele Mediaș și Șeica pentru participarea la rebeliunea din același an.
20. 1468 septembrie 30, Bratislava. Matia Corvin, regele Ungariei, le confirmă sașilor din cele Șapte și Două Scaune privilegiile și libertățile acordate lor de regii Ungariei, dar și integritatea teritoriilor deținute, inclusiv stăpânirea asupra cetății Tălmaciu.
21. 1468 octombrie 1, Bratislava. Matia Corvin, regele Ungariei, le ordonă voievozilor și vicevoievozilor Transilvaniei să-i protejeze pe sașii celor Șapte și Două Scaune împotriva tâlharilor și a răufăcătorilor din ținuturile Făgărașului și Amlașului.
22. 1472 (6980) martie 2, Suceava. Ştefan cel Mare voievod şi domn al Moldovei întăreşte comisului Ilea Huru, pentru slujbă dreaptă şi credincioasă, satele Huruești, pe Polocini, unde avea curtea, Ochieni, siliștea Stânceoaia, Căpotești, Urechești, pe Trotuș, Cătina, pe Putna, Ivănești, din ţinutul Sucevei, precum şi asupra mai multor robi ţigani.
23. 1476 (6948) iunie 4, Gherghița. Laiotă Basarab voievod și domn al Țării Româneşti întăreşte lui Ona și fiii săi, Stan și Stancu, ocină în Bărcănești, partea lui Corlat și Nan, cumpărată de la aceştia cu 500 aspri.
24. 1493 (7001) noiembrie 4, Suceava. Ştefan cel Mare, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte Nastasiei, fiica Mărinii şi nepoata lui Cârstea, satele pe care le avea de la bunicul ei: Stănilești, siliștea Alboteștii, Cârstești, pe Moldova, şi Hireștii.
25. 1495 (7003) martie 18, Suceava. Ştefan cel Mare voievod şi domn al Moldovei întăreşte lui Petre Căliman şi nepoţilor săi de frate, Isaia, Armean, Ana și Marușca, satul Tatomireşti, cumpărat de la Ilia și frații lui, Petrea, Gavril și Frățilă, fiii lui Jula, și de la nepoata lor, Fatoșe, fiica lui Ivașco Clecea, pentru 80 de zloţi tătăreşti.
26. 1497 (7005) martie 9, Vaslui. Ştefan cel Mare voievod şi domn al Moldovei întăreşte lui Ion Papa și fratelui său, Neaniul, precum şi rudelor lor satul Ogrineștii, unde a fost jude Orzdea, cumpărat de la copiii lui Iuga, Toader, Dămian și Stana, pentru 53 de zloți tătărești.
27. 1500 (7008) aprilie 23, Târgoviște. Radu cel Mare, voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte înţelegerea dintre Roman şi surorile lui, Maria şi Marga, referitoare la stăpânirea ocinii de la Corcolaţi.
28. 1506 iunie 4, Turda.Petru de Sancto Georgio și Bozyn, judele curții regale și voievod al Transilvaniei, adeverește că în data de 2 iunie, la Turda, în virtutea mandatului său de cercetare și a raportului mai multor nobili, a judecat pricina lui Ioan Cnez, iobag român de pe posesiunea regală Săcălaia, împotriva nobililor Ioan și Blasiu Was, hotărând ca Ioan Cnez să revină în iobăgie veșnică împreună cu toate bunurile lui.
29. 1508 (7016) martie 24, Huși. Bogdan voievod şi domn al Moldovei întăreşte lui Andreica Blid și Drăgoi stăpânirea asupra unei silişti la Chigheci, cumpărată de la Simul Țicău, fiul lui Florea, nepotul lui Țicău cel bătrân, pentru 70 de zloți tătărești.
30. 1514 (7022) decembrie 8, Suceava. Bogdan voievod şi domn al Moldovei dăruieşte mănăstirii Moldoviţa 800 de zloți tătărești, ca să-i facă pomenire în fiecare an în Sâmbăta Mironosițelor, confirmând şi schimbul de moşii pe care el îl făcuse cu obştea monahală.
31. 1521 (7029) aprilie 30, Târgoviște. Neagoe Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Semen, împreună cu fraţii lui, lui Filip şi lui Stanciul ocini la Corcolaţi şi Alixeni.
32. 1540 (7048) iunie 4, Suceava. Ştefan Lăcustă, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Andreica Şeptilici, pârcălab de Hotin, şi cneghinei lui, Marica, jumătate din satul Ezereni, cumpărat de la Ioan Arpaş şi fraţii lui, Vremeş, Andrieşanul şi Dragosin, pentru 300 de zloţi tătărăşti.
33. 1546 (7054) mai 27, Huşi. Petru Rareş, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte înţelegerea dintre Alexa şi fratele lui, Duma, fiii Maruşcăi, cu verii lor, Milea, Manea, Danciu, Bolca, Neaga, Stanca şi Bura, copiii lui Giurgea Tătar, privind stăpânirea satului Iugani, pe Strajnic.
34. 1554 (7062) aprilie 13, Iaşi. Alexandru Lăpuşneanu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Mihăilă şetrar silişte la Turia, cumpărată de la Ion, Todin, Grozea, Mihăilă, Tiron și Ilea Buhalcă, copiii Parascăi, pentru 500 zloţi tătărăşti.
35. 1555 (7064) octombrie 24, Gherghița. Pătraşcu cel Bun voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Dragul spătarul ocină în Bărcănești, partea fratelui său Radul, pentru care a avut judecată în divan cu Craia şi fraţii lui.
36. 1561 martie 28, Viena. Ferdinand, regele Ungariei, îi înnobilează pe membrii familiei lui Barnabas de Bors și le conferă dreptul de a purta însemne heraldice, acordându-le și dreptul de judecată pe moșiile lor.
37. 1561 (7069) iunie 22, Bucureşti. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Ştefan spătar ocină în Bărcăneşti şi cu un loc de casă, cumpărate de la Pârvuleşti, pentru 370 aspri.
38. 1563 (7071) aprilie 18, București. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Vintilă logofăt părţile de ocină în Bărcăneşti, cumpărate de la diverşi.
39. 1563 (7072) noiembrie 16. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Vintilă logofăt ocină în Bărcăneşti, partea lui Vâlsan cumpărată de la acesta de socrul său, Bunea, şi pentru care a avut judecată în divan.
40. 1566 (7074) aprilie 23, București. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Gânscă clucer şi fratelui său de ocină, Micul, părţile de ocină din Cătunul, cumpărate de la diverşi.
41. 1567 (7075) iulie 2. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, cumpărată de la Voica și Tatu, fiii lui Manea, şi în Vlăduleşti, cumpărată de la Avrut.
42. 1567 (7076) octombrie 12. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, cumpărată de la cumnatele lui, Stana, Neacșa, Dobra și Maria, pentru 1 400 aspri.
43. 1568 (7076) ianuarie 23, București. Petru cel Tânăr voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Albu ocină în Bărcănești, fiind înfrăţit de fiii lui vitregi, Albu, Tudoran și Radu.
44. 1568 (7076) iulie 14, Bucureşti. Alexandru Mircea voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Tatomir logofăt, Stoica şi Neagoe ocină în Măicăneşti şi Găojani, precizându-se partea ce urma să o stăpânească fiecare.
45. 1569 noiembrie 3, Turda. Ioan al II-lea, regele Ungariei, amână pentru 24 aprilie 1570 judecarea procesului dintre Ecaterina, soția lui Andrei de Toldal, și Ambrozie Feyerwary privitor la drepturile asupra unor acte de stăpânire.
46. 1570 ianuarie 5, Mediaș. Ioan al II-lea, regele Ungariei, poruncește ca meșterii cizmari din Biertan să nu fie taxați ilegal în târgurile Cetatea de Baltă, Târnăveni, Sânmiclăuș și Ocna Mureșului.
47. 1570 (7078) iunie 17, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, partea cumnatului său Stan Creştina, cumpărată de la Ursul din Pucheni, precum şi nişte răzoare de loc.
48. 1571 (7079) iunie 15, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte Dobrei, soţia lui Ștefan, ocină în Bărcănești, în urma judecăţii cu Coresi logofăt.
49. 1572 (7080) aprilie 5, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte călugărului Istratie un loc în pădurea Bărcăneştilor, urmând ca după moartea acestuia locul respectiv să fie stăpânit doar de „călugării care vor fi siromahi”.
50. 1572 (7080) iulie 23, Târgoviște. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi al doilea logofăt ocină în Bărcăneşti, partea lui Ştefan, cumpărată de la soţia acestuia, Dobra, pentru 2450 aspri.
51. 1574 (7082) ianuarie 24, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte înfrăţirea dintre Neagu şi fiul său vitreg, Stanciu, peste toate părţile lor de ocină din Bărcăneşti.
52. 1575 (7083) martie 23, Iași. Petru Şchiopul, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Toader, surorilor lui, Agafia, Grozava și Nastea, şi altor rudenii ale lor stăpânirea peste a cincea parte din Mănăileştii din Deal, moştenirea de la „moaşa” lor, Zina, sora lui Gliga Sevăscul, în urma judecăţii în divan cu Drăgan Hroită şi cetaşii lui.
53. 1575 (7083) mai 28, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte popii Cernat ocină în Bărcăneşti, partea călugăriţei Vitalia, pentru că i-a plătit birul, precum şi un loc de casă, cumpărat de la Stan Bostea, pentru 370 aspri.
54. 1575 iunie 27, Alba Iulia. Ștefan Báthory îi poruncește lui Luca Unglerus, paroh de Biertan (15671600) și superintendent (1572-1600) al bisericii evanghelice de confesiune augustană din Transilvania, să convoace o adunare generală a preoților bisericilor săsești din Transilvania pentru a-i pune la dispoziție cai potriviți și oameni pentru manevrarea unor tunuri mari.
55. 1576 (7084) martie 27, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte popii Cernat ocină în Bărcăneşti, partea lui Albu şi a fiilor lui vitreci, cumpărată pentru 370 aspri.
56. 1577 (7085) februarie 6, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte Radei ocină în Bărcăneşti, partea tatălui ei, Dragu, şi a unchiului ei, Radu, în urma judecăţii cu mama ei vitregă, Maria, şi fiii acesteia, Stoica şi Radu.
57. 1577 (7085) martie 27, București. Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi al doilea logofăt mai multe părţi de ocină în Bărcăneşti, cumpărate de la diverşi.
58. 1577 (7085) iulie 26, București.Alexandru Mircea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi al doilea logofăt ocină în Bărcăneşti, partea cumpărată de la Bâda și soția lui, Frânca, pentru 600 aspri.
59. 1577 decembrie 5, Sighișoara.Sfatul orașului Sighișoara confirmă reglementări privitor la atribuțiile de control ale staroștilor breslelor morarilor din scaunul Sighișoara.
60. circa 1580 iunie 24 – circa 1580 august 29.Nicolae, judele curții lui Rudolf al II-lea de Habsburg, împărat al Sf. Imperiu Romano-German și rege al Ungariei, adeverește înțelegerea dintre Anna și Gheorghe Bessenyey privind împărțirea unor moșii din Slovacia.
61. 1580 noiembrie 28. Universitatea săsească, la cererea breslelor locale ale cositorarilor, interzice importul și vânzarea de produse de cositor din străinătate.
62. <1581 ianuarie - august 31> 70<8>9, București. Mihnea al II-lea Turcitul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, partea lui Tudoran.
63. 1581 (7089) mai 3, Iași. Iancu Sasul, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte înţelegerea dintre Andreica, Luca, Anuşca, Sofica, Varvara şi Marina, copiii lui Dan Dăvidescu, în ceea ce priveşte stăpânirea satului Lăţcani, pe Moldova.
64. 1581 (7089) iunie 22, Bucureşti. Mihnea al II-lea Turcitul, voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Coresi logofăt mai multe părţi de ocină în Bărcăneşti, cumpărate de Stan al Proherei, Bâdă, Neagoslav, fiecare fiind cumpărată cu 300 de aspri.
65. 1582 (7090) iunie 9, Bucureşti. Mihnea al II-lea Turcitul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, în urma judecăţii în divan cu sătenii din Coţâmboci.
66. 1582 (7090) august 1, Târgovişte. Mihnea al II-lea Turcitul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi logofăt un vad de moară în Bărcăneşti, în urma schimbului făcut cu Albu, Mircea şi Stan.
67. 1584 (7092) august 3, Târgovişte. Petru Cercel, voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Oprea logofăt satul Măneşti, pentru care a avut mai multe judecăţi în divan cu sătenii din Şcheai.
68. 1584 (7093) decembrie 22, Târgovişte. Petru Cercel, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Coresi logofăt ocină în Bărcăneşti, hotărnicită de 12 boieri, în urma judecăţii cu sătenii din Coţâmboci.
69. 1585 mai 20, Alba Iulia. Sigismund Báthory de Șimleu, voievodul Transilvaniei, la cererea breslelor locale ale căldărarilor, interzice importul și vânzarea de produse de aramă din străinătate.
70. 1586 (7095) ante septembrie 7, Iași. Petru Şchiopul voievod şi domn al Moldovei reconfirmă nepoţilor şi strănepoţilor lui Mihu Andrieşanul stăpânirea asupra ocinii lor din satul Andrieşani, cu loc de moară le Jijia, deoarece vechile lor privilegii au fost pierdute „când au prădat turcii şi tătarii toată ţara noastră”.
71. 1589 mai 3, Sibiu. Universitatea Săsească, la cererea breslei țesătorilor de in din Biertan, ia o serie de măsuri împotriva ţesătorilor clandestini din sate care comercializează pânzeturi în târgurile din cele Șapte și Două Scaune săsești, sub pedeapsa confiscării mărfii produse.
72. 1589 mai 3, Sibiu. Universitatea Săsească, la cererea breslei țesătorilor de in din Sighișoara, ia o serie de măsuri împotriva ţesătorilor clandestini din sate care comercializează pânzeturi în târgurile din cele Șapte și Două Scaune săsești, sub pedeapsa confiscării mărfii produse.
73. 1589 mai 7, Sibiu. Universitatea Săsească din Transilvania hotărăște ca breslele din Mediaș să exercite autoritate asupra breslelor din târgurile aflate sub jurisdicția celor Două Scaune.
74. 1589 mai 7, Sibiu. Universitatea Săsească din Transilvania ia o serie de măsuri împotriva cizmarilor clandestini din scaunul Mediaș.
75. 1590 septembrie 13, Florești. Ana, jupâneasa, dăruiește mănăstirii Strâmbul, unde este hramul Sfântului Nicolae, părți de moșii în Vernești și în Fântânele, cu rumâni și cu sălașe de țigani, întru veșnica pomenire a donatoarei și familiei sale.
76. 1591 decembrie 12, Mediaș. Sigismund Báthory de Șimleu, voievodul Transilvaniei, transcrie și adeverește două documente emise de Universitatea Săsească în data de 7 mai 1589 privind jurisdicția breslelor din cele două scaune.
77. 1592 aprilie 24, Alba Iulia. Sigismund Báthory de Somlyo, voievodul Transilvaniei, îl înnobilează și îi conferă dreptul de a purta însemne heraldice lui Daniel Orozensky din Banská Štiavnica.
78. 1595 (7103) februarie 18, București. Mihai Viteazul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Theodosie mare vistier satul Negoeşti, dăruit de spătăreasa Caplea, vara lui, şi fiica acesteia, Maria, pentru multă „căutare şi miluire” ce au avut din partea acestuia.
79. 1595 (7103) martie 10, București. Mihai Viteazul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Radu fost mare comis satul Placico, dat de zestre surorii sale, Caplea, şi răscumpărat de la Necula vătaf pentru 15 000 aspri.
80. 1595 (7103) iunie 12, București. Mihai Viteazul voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Nica al doilea postelnic satul Corcova, cumpărat de la săteni.
81. 1595 (7103) august 11. Mihai Viteazul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Bunea logofăt mai multe părţi de ocină în Bărcănești, cumpărate de la diverşi.
82. 1595 (7104) septembrie 15, Gherghița. Mihai Viteazul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Radu armaş ocină în Cosacul şi Svodie.
83. 1597 iunie 5, Cluj-Mănăștur. Requisitorii documentelor conventului Cluj-Mănăștur adeveresc împotrivirea ridicată de Grigore Szaz la punerea lui Ștefan Bocskay în stăpânirea moșiei Fântânița.
84. <1597 septembrie 1 – 1598 august 31> 7106, Târgovişte. Mihai Viteazul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Voicu mai multe părţi de ocină în Voinigeşti, cu vii, livadă şi vad de moară.
85. 1597 noiembrie 6, Sighișoara. Sfatul orașului Sighișoara transcrie și adeverește actul său din 2 decembrie 1577 privind regulamentele și privilegiile breslei morarilor din scaunul omonim.
86. 1598 decembrie 1, Sibiu. Universitatea săsească reglementează achizițiile de piei de oaie de către meșterii breslelor cizmarilor, cojocarilor, pielarilor și mănușarilor din Sibiu.
87. 1599 noiembrie 12, Alba Iulia. Mihai Viteazul, voievod al Țării Românești și locțiitor imperial în Transilvania, donează moșia Paloș lui Albert Maroczy drept răsplată pentru slujbele credincioase.
88. 1600 aprilie 29, Făgăraș. Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești și locțiitor imperial în Transilvania, poruncește comandanților oștii sale din Transilvania să îl ocrotească pe Ștefan Schwarz, predicatorul din Rupea, și să nu ceară găzduire în casa acestuia.
89.1600 august 5, Alba Iulia. Mihai Viteazul, voievodul Țării Românești și al Moldovei și locțiitor imperial din Transilvania, le poruncește lui Ioan Keserű de Gibárt, arendatorul dijmelor din Transilvania, și agăi Lupu, căpitanul cetății Făgăraș, să îl ocrotească pe predicatorul din Vulcan în stăpânirea dijmelor care i se cuvin din vechime.

Gheorghe Lazăr (n. 1967) este cercetător ştiinţific (din 2014 cercetător ştiinţific I) în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (Bucureşti) al Academiei Române şi a obţinut titlul de doctor în istorie în anul 2005, în cadrul Universităţii Laval (Québec, Canada). Preocupările sale ştiinţifice au în vedere în special istoria socială a Vechiului Regim românesc (secolele XVII-XVIII), cu precădere a negustorilor din Ţara Românească, genealogia familiilor de mari boieri, istoria economică, paleografia slavo-română şi cea chirilică. Dintre publicaţiile sale, amintim: Les marchands en Valachie, XVIIe-XVIIIe siècles (Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006; lucrarea a obţinut, în anul 2008, Premiul „N. Iorga” al Academiei Române), Mărturie pentru posteritate. Testamentul negustorului Ioan Băluţă din Craiova (Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2010), Documente privitoare la negustorii din Ţara Românească, vol. I (1656-1688) şi vol. II (1689-1714) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2013-2014), Catastife de negustori din Ţara Românească (secolele XVIII-XIX) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2016), Testamente de negustori şi meşteşugari din Ţara Românească (secolele XVII-XIX) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2021), „Înainte de călătoria cea de veci”. Testamente din Ţara Românească, vol. I 1659-1800 (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024) De asemenea, de-a lungul timpului a publicat numeroase articole în reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate, a coordonat (singur sau în colaborare) mai multe volume colective de studii, a participat (în calitate de coautor şi coordonator) la publicarea a nu mai puţin de 12 volume din seria B (Ţara Românească) a colecţiei naţionale Documenta Romaniae Historica etc.
Coordonează – printre altele – echipa de cercetători implicaţi în publicarea volumelor din seria B (Ţara Românească) a colecţiei de interes naţional Documenta Romaniae Historica şi asigură secretariatul ştiinţific (din 1998) al anuarului Studii şi Materiale de Istorie Medie. De asemenea, a coordonat (în colaborare) mai multe volume colective de studii, publicate la edituri de prestigiu; cea mai recentă realizare în acest sens o reprezintă coordonarea, în colaborare cu Angela Jianu, a volumului Pro refrigerio animae: Death and Memory in East-Central Europe (Fourteenth-Nineteenth Centuries), Routledge, 2023.

Adinel-Ciprian Dincă este doctor în istorie al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (din 2008), și conferențiar la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei al acestei universități, fiind atras de subiecte din aria scrierii medievale cu alfabet latin și istoriei dreptului. Totodată, este cercetător științific I în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române și co-editor al seriei Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania (vol. XV-XVIII). A efectuat mai multe stagii de specializare doctorală și postdoctorală în Austria, Germania și Italia. A publicat numeroase studii referitoare la comunicarea scrisă în reviste precum „Transylvanian Review”, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, „Spiegelungen”, „Pecia”, „Reti medievali”, „RiMe. Rivista dell’Istituto di Storia dell’Europa Mediterranea” sau în volume colective publicate în Belgia, Germania, Franța, Portugalia, Italia și România. Este autor al volumelor Instituția episcopală latină în Transilvania medievală (sec. XI/XII-XIV) (Cluj-Napoca: Argonaut/Mega, 2017) și The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2023), precum și co-autor al mai multor publicații, printre care Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV): evaluare statistică, evoluție, semnificații (Cluj-Napoca: Mega, 2011, pentru care i-a fost acordat premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române) și Autographa et signaturae Transilvaniae (Cluj-Napoca: Argonaut, 2015). Inițiativele sale academice au fost finanțate de organizații științifice din România și Germania, conducând granturi cu finanțare națională și internațională. Membru în consiliul editorial al mai multor publicații științifice românești și străine, cu o prezență activă în organizații profesionale de prestigiu. Director al „TRANS.SCRIPT. Centru de diplomatică și paleografie documentară medievală”, Cluj-Napoca, o entitate academică prin care se oferă o abordare actualizată a studiului paleografiei și a disciplinelor care susțin analiza nemediată a surselor istorice scrise. [ts.centre.ubbcluj.ro/].

Ginel Lazăr este doctor în istorie (Univ. din Bucureşti, 2010). Muzeograf și cercetător științific la Muzeul Naţional de Istorie a României din 2004 până în prezent. Expert în bibliofilie. Preşedinte al subcomisiei de achiziţii patrimoniu în domeniul istorie din cadrul MNIR, membru în comisiile de achiziţii patrimoniu și consiliul științific din cadrul unor muzee din Bucureşti și al comisiei de preempțiune din cadrul Ministerului Culturii (achiziții naționale de bunurii culturale). Istoric medievist, paleograf, expert în manuscrise, documente, carte veche și rară. Preocupat de studierea istoriei vlahilor din Balcani, a istoriei și culturii bulgare medievale. Coordonator şi responsabil ştiinţific de proiecte muzeale și expoziționale, editor şi realizator de cataloage de expoziţii şi studii de specialitate. Membru în proiectul internaţional „Corpus Draculianum” (2016-2019). Curator, autor şi editor a peste 130 de expoziții, studii, lucrări şi articole de referinţă. Dintre publicaţiile sale, amintim: Editor: Muzeele din România între clasic şi modern. Proiecte muzeale (1990–2010), Târgovişte, 2011; Tetraevanghelul ieromonahului Spiridon. Caligrafiat şi miniat la mănăstirea Putna în 1502, din porunca lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 2017; Tetraevanghelul sfântului cuvios Nicodim de la Tismana. Caligrafiat şi miniat la mănăstirea Prislop în anii 1404-1405, Oneşti, 2018, 122; Codex Altemberger. Primul cod de legi al saşilor din Sibiu, Bucureşti, 2019. Coeditor: Corpus Draculianum, volumul I, Brăila, 2019; vezi şi Corpus Draculianum, 1/1, Harrassowitz Verlag Wiesbaden, 2017; De identitate. Scripta et imagines Historiae Dacoromanae, Onești, 2023. Autor: La constitution du Tsarat des Asénides et le culte des Saints Militaires, în „Études byzantines et post-byzantines“, VI, 2011; La identidad de un proyecto museistico, în „Revista de Museología“, 54, Espana, Madrid, 2012; Un hrisov de întăritură și danie acordat de Grigorie Alexandru Ghica voievod lui Ioniță Cerchez, MuzNaţ, vol. XXVIII, 2016; Civilizaţia Ţaratului Asăneştilor, Iaşi, 2018 (teza de doctorat); O istorie militară a themei Paradunavon (secolele XI-XII), Constanța, 2021 (în colaborare cu Vasile Mărculeț); Biserica „Sfinții 40 de mucenici de la Sevastia“, ctitorie și necropolă a dinastiei vlahe a Asăneștilor, din Munții Haemus, Tyragetia, XVIII, Chișinău, 2024.

Alexandra Mărășoiu, absolventă a Facultății de Istorie din cadrul Universității București, lucrează ca documentarist la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Datorită cunoștințelor de paleografie chirilică românească de secol XIX, i-a fost încredințată gestiunea Depozitului de Manuscrise și Tipărituri I – Epocă Modernă. Este membru al redacției anuarului MNIR, „Muzeul Național”, în care a publicat articole pe subiecte de Istorie Modernă și Contemporană. Începând din 2012, se numără printre specialiștii MNIR care redactează texte pentru albumele publicate ca parte a proiectului MNIR Imago Romaniae. O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea odată (autor unic pentru textele albumelor Monumente de for public din România. O istorie în imagini, 2018; O scurtă istorie a „drumurilor de fier”din România, 2019; România lui Nicolae Ionescu, 2022; Album de familie. Regii și reginele, principii și principesele României, 2023). De asemenea, a contribuit cu articole/studii la volume din seria Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și la mai multe cataloage de expoziție editate de MNIR, cum ar fi: 90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, 2012, Consonanțe istorice româno-ruse. Centenarul vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Constanța, 2014; România. Civilizații suprapuse, 2016; Semper Uniti. Centenarul desăvârșirii unității naționale, 2018; România în cel de-al Doilea Război Mondial, 2021; Cuza. 150, 2023.