Documente medievale din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. Volumul II: (1602-1714)

Gheorghe Lazăr, Adinel-Ciprian Dincă, Ginel Lazăr, Alexandra Mărășoiu (editori)

Descriere Sumar Despre autori

Colecţia Documenta Historica a Muzeului Național de Istorie a României
Coeditare: Editura Muzeului Național de Istorie a României și Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Volumele tipărite se află în custodia Editurii Muzeului Național de Istorie a României.

Colecția Documenta Historica, un proiect de anvergură al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), își propune valorificarea bogatei şi interesantei sale colecţii de documente prin publicarea unei serii de volume, în care să se regăsească totalitatea actelor, începând cu cel mai vechi, ce datează din anul 1402, şi până la Unirea Principatelor Române din anul 1859. Obiectivul urmează a fi atins prin publicarea într-un ritm accelerat a unei suite de volume organizate potrivit unor principii de natură cronologică. Continuarea în anul 2025 a colecției Documenta Historica se face cu publicarea volumului al II-lea al seriei Documente medievale din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, care valorifică bogata colecție a MNIR de documente istorice din perioada 1602-1714. Este vorba de un număr de 171 de piese care acoperă amintita epocă, de o varietatea tipologică remarcabilă, inserate în volum pe baza criteriului cronologic; precum s-a remarcat și la primul volum, textele surprind multiple aspecte legate de evoluția politică, instituţională şi socială a celor trei entități statale românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania), oglindind totodată o paletă largă de evenimente și fenomene din evoluția politică, economică și social-culturală de pe teritoriul de azi al României.

Colecţia Documenta Historica este un proiect al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2022-2032. Responsabilul științific al proiectului este dr. Ginel Lazăr.

Notă asupra ediției Bibliografie Rezumatele documentelor Documente Abrevieri, indicații de utilizare a indicelui Indici onomastici și toponimici

Rezumatele documentelor:

1. 1602 august 5, cetatea de lângă Arpașu de Jos. Gheorghe Basta, căpitanul suprem al trupelor im periale din Transilvania, îi asigură pe conducătorii bisericii sașilor din Transilvania că va plăti arenda dijmelor de îndată ce va avea suficienți bani la dispoziție.
2. Radu Şerban, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Stanciul mare paharnic dreptul de stăpânire asupra mai multor părţi de moşie, cu rumâni, în Pârşcoveni, Drugăneşti etc.
3. 1605 (7113) aprilie 24. Dobra şi Stana dau zapisul lor la mâna vărului lor, Vintilă logofăt, prin care îi recunosc acestuia dreptul de stăpâni partea de moşie din Steanca, dacă în următorii trei ani nu-i vor plăti acestuia o datorie pe miere, de 70 de galbeni, a tatălui şi a unchiului lor.
4. 1607 iulie 25, Alba Iulia. Sigismund Rákóczi, principele Transilvaniei, îi scutește pe preoții sași din Transilvania de plata restanțelor la dările datorate fiscului princiar în schimbul cedării arendei pe dijmele din anul 1607.
5. 1609 (7117) aprilie 4, Iași. Lăzian, Vasile şi Ion vând lui Vasile Lozinchi mare stolnic părţile de moşie ale fraţilor lor din Cicicani şi Bădroseni, angajându-se totodată ca şi pe viitor tot lui să-i vândă.
6. 1610 (7118) aprilie 15, Iași. Carp, împreună cu fratele său, Gavril, şi cu alţi megiaşi vând lui Va sile Lozinchi mare stolnic şi cămăraş de ocnă părţile lor de ocină din Trifeşti, pentru 43 de galbeni ungureşti, 4 boi şi 5 vaci cu viţei.
7. 1610 (7118) aprilie 15, Iași. Eremia, împreună cu fratele său, Bălan, şi cu Balea vând lui Vasilie Lozinchi mare stolnic şi cămăraş de ocnă, fratele doamnei, părţile lor de ocină din Trifeşti, pentru 34 de galbeni ungureşti, 4 boi şi 100 vaci cu viţei.
8. 1610 (7118) aprilie 15, Iași. Mihăilă, împreună cu fratele său, Ignat, vând lui Vasilie Lozinchi mare stolnic şi cămăraş de ocnă, fratele doamnei, partea lor de ocină din Trifeşti, pentru 28 galbeni ungureşti, 5 boi şi 100 de vaci cu viţei.
9. 1613 (7121) ianuarie 25, Liov. Jupâneasa Pascalina a răposatului logofăt Stroci, dă zapisul ei la mâna logofătului Nicoară Prăjescu, recunoscând datoriile soţului şi ale fiului ei faţă de acesta, pu nând-i zălog satul Jucica, în cazul în care nu le va putea plăti după ce se va întoarce în ţară.
10. 1614 (7122) mai 1, Târgovişte. Radu Mihnea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Dragomir Motrocea stăpânirea asupra părţilor de ocină din Mărăcineni, cu vii şi vad de moară, cum părate de la Grozea, fratele lui Necula, pentru 3 300 aspri.
11. 1615 ianuarie 19, Sibiu. Breslele țesătorilor de pânză din mai multe localități săsești din Transil vania adoptă o serie de articole comune.
12. 1615 ianuarie 22, Sibiu. Universitatea săsească adeverește articolele breslei măcelarilor din Bier tan.
13. 1615 (7124) noiembrie 5, Târgoviște. Radu Mihnea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreş te fii3lor lui Mihai din Târgşor, Neagul postelnic, Gheorghe şi Antonie, stăpânire asupra părţilor de moşie cumpărate în satele Bărcăneşti, Miroslăveşti, Ruşi, Blejoi, Gonţaţi şi Pietroşani.
14. 1616 noiembrie 6, Sighișoara. Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, poruncește superinten dentului bisericii săsești din Transilvania să le transmită decanilor și preoților aflați sub autoritatea sa porunca de a se pregăti să-i trimită cai de tracțiune pentru artilerie.
15. 1617 (7125) ianuarie 12, Iași. Radu Mihnea, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Proroc Ilie hotarul satului Giuleşti, milă de la Ieremia Movilă, aşa cum a fost el ales de un boier hotarnic şi pentru care avusese neînţelegeri cu târgoveții din Cotnari.
16. 1618 (7126) martie 26, Iaşi. Radu Mihnea, voievod şi domn al Moldovei, închină mănăstirea Galata, ctitoria lui Petru voievod, la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, cu toată averea ei, mobilă şi imobilă.
17. 1618 (7126) aprilie 7, Târgoviște. Alexandru Iliaş, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Dragomir, Motrocea şi Grozea stăpânire asupra mai multor părţi de ocină din Mărăcineni, cum părate de la diverşi.
18. 1618 (7126) aprilie 30, Iași. Radul Mihnea, voievod şi domn al Moldovei, acordă dreptul lui Enache postelnic ca pe siliştea Scumpia pe Gârlă să întemeieze slobozie, aducând oameni din Ţara Leşească, pentru care urma să plătească domniei numai 100 de taleri anual.
19. 1619 (7127) aprilie , Iași. Gaşpar Graţiani, voievod şi domn al Moldovei, reconfirmă vechiul privilegiu al satului Scumpia pe Gârlă, slobozie întemeiată de Enache postelnic, prin care era scutit de plata tuturor dărilor în schimbul unei sume anuale de 100 de taleri.
20. 1619 august 25, Gornești. Ștefan Erdélyi de Șintereag, comitele comitatului Turda, și Ioan Szentpáli adeveresc, în calitate de juzi aleși, schimbul prin care Francisc Szondi de Iara de Mureș îi dă doamnei Cristina Farkas de Herina două sesii iobăgești pustii în Cojocna, precum și două sesii și jumătate în Jimbor, primind în schimb de la aceasta două sesii pustii în Breaza.
21. 1619 (7128) decembrie 4, Târgovişte. Gavrilă Movilă, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Neagoe Cap Rău şi Dumitru stăpânirea asupra mai multor părţi de moşie cumpărate în Albeni, Cincu etc. de la diverşi.
22. 1620 (7128) ianuarie 7, Iaşi. Gaşpar Graţiani, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte manăstirii Sf. Ilie stăpânirea asupra satului Giuleşti pe Bahlui, veche danie de la bătrânul Ştefan voievod.
23. 1621 2 aprilie, Trnava. Gabriel Bethlen, regele ales al Ungariei și principele Transilvaniei, îi înnobilează pe Mihail Székely de Mădăraș (Păsăreni), pe Benedict, fratele său, pe Ana Demien, soția lui Mihail Székely, precum și pe Iacob Babos, fiul Anei Demien din căsătoria anterioară cu Gheorghe Babos.
24. 1621 (7129) iulie 25, Târgoviște. Radu Mihnea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Ion şi Ratea din Groşi să fie în pace şi slobozi de rumânie dinspre călugării de la mănăstirea Cotmea na, care i-au năpăstuit fără dreptate.
25. 1622 (7130) mai 10, Târgoviște. Radu Mihnea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Eremia logofăt stăpânire asupra unei moşii în Tabără, partea lui Vlaicul, vândută de mama acestuia, Neaga, ca să-l pomenească.
26. 1622 (7130) mai 24, Iași. Anastasie Crimca, mitropolitul Moldovei, împreună cu ceilalţi ierarhi şi mari boieri ai Moldovei, dau zapisul lor de mărturie că fiii fostului comis Gheorghe Dorohonceanul, Căzacul şi Pătraşco, au vândut călugărilor de la mănăstirea Solca satul Cârsteneştii pe Iubăneasa, pentru 400 de taleri de argint.
27. 1622 iulie 28, Făgăraș. Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, adeverește privilegiile breslei căldărarilor.
28. 7131, Iași. Ştefan Tomşa, voievod şi domn al Moldovei, reconfirmă vechiul privilegiu al satului Scumpia pe Gârlă, slobozie întemeiată de Enache postelnic, prin care era scutit de plata tuturor dărilor, în schimbul unei sume anuale de 100 de taleri.
29. 1623 septembrie 14, Sighișoara. Sfatul orașului Sighișoara transcrie scrisoarea sa privilegială din 6 noiembrie 1597, privind regulamentele și privilegiile breslei morarilor.
30. 1625 mai 4, Alba Iulia. Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, adeverește o serie de privilegii acordate breslei frânghierilor din Brașov.
31. 1626 (7134) , București. Alexandru Coconul, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întă reşte mai multor megiaşi, printre care Radu şi frații săi, Vasilie și Anghel din Sătcel, stăpânire asupra unor părţi de ocină în Măghirești, Sătcel şi Buzeşti.
32. 1628 (7137) octombrie 1. Preda sluger şi cu fiul său, Mihai postelnic, zălogesc unor negustori, Dima şi Zota, satul Putineiu pentru nişte blănuri pe care le-au luat de la aceştia, în valoare de 560 galbeni.
33. 1629 (7137) martie 2. Alexandru Iliaş, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Dima, State şi Zota, cojocari din Bucureşti, satul Putineiu, zălogit lor de Preda sluger şi fiul său, Mihai postelnic, pentru nişte blănuri şi pe care nu le-au putut plăti.
34. 1629 martie 12, Voivodeni. Ioan Szindi de Periș, vicecomitele comitatului Turda, și nobilii Ioan Szabó zis și Fekete din Voivodeni și Paul Hercegh din Păingeni, juzi de împăciuire aleși, adeveresc faptul că Ioan Tholdalagi, directorul fiscal al principelui Transilvaniei, i-a dat lui Francisc Szondi de Iara de Mureș și soției acestuia, Elisabeta Maróczi, un loc de casă și o sesie iobăgească din Iara de Mureș în contul unei datorii mai vechi.
35. 1629 (7137) iulie 1. Alexandru Iliaş, voievod şi domn al Ţării Româneşti, volniceşte pe Dima, State şi Zota, cojocari din Bucureşti, să ia dijma din satul Putineiu, zălogit lor de Preda sluger şi fiul său, Mihai postelnic, pentru nişte blănuri.
36. 1629 septembrie 8. Breasla țesătorilor de pânză din Sighișoara adoptă o serie de articole privind func ționarea breslei; cu însemnări suplimentare din 1638, 1640, 1643, 1648.
37. 1630 (7138) ianuarie 15. Preda slugerul dă zapisul său negustorilor Zota, State şi Dima, prin care se obligă ca în următoarele trei săptămâni să le restituie banii ce le datora, în caz contrar urmând să le dea cărţile satului Putineiu ce-l pusese zălog.
38. 1630 (7138) martie 15. Preda slugerul împrumută 400 de galbeni de la cojocarul Zota, punând zălog satul Cârlomani, angajându-se să-i restituie până în ziua de Sf. Dumitru.
39. 1630 - 7139 septembrie 1, București. Leon Tomşa, voievod și domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Dumitru Dudescul al doilea vistier, stăpânirea asupra satului Sulari, cu rumâni, jud. Dolj.
1631 (7139) martie 23, Iaşi. Moise Movilă, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Dumitrașcu Şoldan mare stolnic, fratelui Toderașco şi surorilor sale, Todosca, Anghelușa și Tofana, copiii lui Petrașco logofăt, stăpânirea asupra satelor Căcăcenii şi Miclăuşenii.
41. (7139) , Bucureşti. Statie, Dima şi Zota, cojocari din Bucureşti, vând lui Necula fost mare vistier, pentru 500 ughi, satul Putineiu, ce le fusese zălogit lor de Preda slugerul pentru nişte blănuri.
42. 1631 (7139) august 8, București. Leon Tomşa, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Ne cula fost mare vistier stăpânirea asupra satului Putineiu, cumpărat de la negustorii Statie, Dima şi Zota, pentru 500 de ughi.
43. 1632 (7140) aprilie 16, București. Leon Tomșa, voievod şi domn al Țării Românești, întăreşte lui Dumitrașco comis din Filipești stăpânirea asupra unei părți din satul Filipești.
44. 1632 iulie 11, Alba Iulia. Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei, transcrie și confirmă două acte prin care Francisc Szondi de Iara de Mureș obține două sesii iobăgești pustii în Breaza și o casă iobă gească împreună cu o sesie în Iara de Mureș.
45. 1632 (7141) noiembrie 26, Bucureşti. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, iartă mă năstirea Titireciul, cu hramul Sf. Ioan Gură de Aur, de plata tuturor dărilor.
46. 1633 (7141) mai 13, Bucureşti. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte copiilor lui Drăghici din Șomănești, Stoica și Ana, stăpânirea peste ocină, cu rumâni, în Brădiceni, j. Gorj, precum şi asupra rumânului Cosian din Câlnic.
47. 1634 (7142) mai 23, Iaşi. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, volniceşte obştea manăstirii Balicăi din Iaşi să ia dijmă de la toţi cei care au grădini pe moşia mănăstirii.
48. 1635 (7143) martie 27, Iași. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi, metoh al mănăstirii Sf. Sava de la Ierusalim, stăpânirea asupra mai multor sate, cum ar fi Gurbă neştii, Grujenii, Bideştii, Furteştii etc.
49. 1635 (7144) octombrie 29, Bucureşti. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte popii Ianache din Morunglavi şi preotesei lui, Chera, stăpânire asupra unor vii în dealul Şerbăneştilor, pentru care avusese pricină cu Radu Buzescu fost mare ban al Craiovei.
50. 1636 (7144) februarie 20. Cartea lui Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, pentru bo ierii jurători luaţi de Radu al Cotorogii din Câineşti, ca să jure că Simion al doilea logofăt nu i-a vândut acestuia vii cu livadă în Câineşti şi Mănăileşti.
51. 1636 iulie 26, Alba Iulia. Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei, adeverește privilegii ale breslei frânghierilor din Brașov.
52. 1637 (7145) iunie, București. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Necula pârcălab la curtea doamnei stăpânire asupra mai multor părţi de moşie, cu rumâni, în satele Broscari şi Căzăneşti, j. Mehedinţi.
53. 1638 (7146) februarie 27, Iași. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Caracaş jit nicer stăpânirea asupra unei părţi de moşie în Petrileşti, cumpărată de la Lupu Dârlăul şi rudele acestuia.
54. 1638 (7146) martie 7, Iași. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Caracaş jitnicer stăpânirea asupra unei părţi de moşie în satul Drăgoteşti, cumpărată de la călugărul Visarion Bogza şi sora lui, Loghina.
55. 1638 (7146) aprilie 23. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, volniceşte pe Socol clu cer să-şi mute pietrele de moară din Borduşani în hotarul satelor Cegani şi Lătieni.
56. 1638 (7147) octombrie 20. Radul, fiul lui Chițu, vinde nişte livezi lui Stan Unguren.
57. 1639 (7147) februarie 25, Bucureşti. Frăţilă, fiul lui Iosip din Corcova, mărturiseşte că Necula pârcălab a cumpărat satul Corcova, cu rumânii, printre care se afla şi tatăl său, drept pentru care îi dă acestuia din urmă un alt rumân „pentru capul lui”, ca să fie liber din rumânie.
58. 1641 (7149) mai 10, Târgovişte. Matei Basarab voievod şi domn al Ţării Româneşti întăreşte lui Dra gomir şi Lupu din Gomoieşti stăpânirea peste mai multe părţi de ocină în Lipia, Cacaleţi etc., cumpărate de la diverşi.
59. 1641 iunie 12. Conducerea breslei adoptă o serie de decizii privind ospățul care însoțește preluarea funcției de staroste tânăr.
60. 1642 (7150) martie 26, Iași. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Râşca stăpânirea peste satul Ustia, pentru care avusese pâră în mai multe rânduri cu nişte oameni din sat şi cu Chiriţă postelnic.
61. 1642 (7150) aprilie 18, Târgoviște. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Vlad, Stan, Dumitru şi Florea, fii lui Oprea Floriescul, stăpânirea asupra mai multor părţi de ocină în Măgura, j. Prahova, cumpărate de la diverşi.
62. 1642 octombrie 23, Saschiz. Juzii târgului Saschiz adeveresc faptul că negustorul grec Mustafa din Târgu Mureș a fost iertat de o parte a amenzii judiciare pe care trebuia să o plătească pentru atacarea și reținerea unui alt negustor grec, pe nume Ivan, care avea asupra sa o scrisoare potrivit căreia putea fi ju decat doar în cetatea Făgăraș.
63. 1645 (7153) martie 25. Jupâneasa Buica, fiica doamnei Florica şi a lui Preda sluger din Greci, vinde cumnatului Eustratie al doilea vistier şi cumnatei Elina vistiereasa, partea ei de moşie din satul Cârloma nul, j. Olt, pentru 40 000 bani.
64. 1646 (7154) aprilie 26. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Udrea pos telnic din Bibeşti ocină în Jupâneşti, pentru care avusese judecată în divan.
65. . Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Stanciu postelnic din Vârâţi ocină în sat, partea tatălui şi a unchiului său, Stroe şufar.
66. 1648 (7156) august 2, Iaşi. Vasile Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Iorga fost mare stolnic satul Băbiceni, cumpărat de la Visarion călugărul, Loghina, sora lui, şi alte rude ale acestora, pen tru 200 de ughi.
67. 1649 octombrie 28, Bistrița. Gheorghe Rákóczi al II-lea, principele Transilvaniei, poruncește autori tăților comitatului Turda să cerceteze sesiile rămase pustii după împărțirea dărilor din 1635 și să-i înștiin țeze pe stăpânii acestora că au obligația de a plăti ei înșiși sau de a-i obliga la plată pe iobagii mutați, în caz contrar sesiile respective urmau să fie confiscate pe seama fiscului princiar.
68. 1651 (7159) mai 9. Matei Basarab, voievod şi domn al Ţării Româneşti, scrie judelui Braşovului, Eveş Mihai, în legătură cu „rândul postavului”, rugându-l să intervină astfel încât meşterii braşoveni să respecte termenul de livrare, după cum s-au înţeles.
69. 1652 (7160) aprilie 10. Stroe, fiul popii Dragomir din Stoeneşti, vinde jupânului Marin din Argeş partea lui de moşie din sat, pentru 18 ughi.
70. 1653 (7162) noiembrie 20. Vlăduţ din Berislăveşti vinde lui Radu logofăt din Şuici vie, cu casă şi cu livezi în sat, pentru 5 ughi şi jumătate.
71. 1655 (7163) martie 21. Fiii lui Dumitru Barbuschie, Pântelei, Simion şi Isac, împreună cu ginerele său, Antioh, aleg din poruncă domnească părţile dintr-un vad de moară ale fraţilor lui Andreiaş Talpă şi lui Strătulat Gorgescul.
72. 1657 (7165) aprilie 10. Gheorghe iuzbaşa, împreună cu soţia lui, Oprişa, cu Stoian ceauşul şi Gavrilă tabacul vând lui Mihalcea comisul partea de moşie a lui Andronie darabanul din Negeşti, pentru 6 ughi şi jumătate, deoarece acesta îl jefuise pe Preda logofătul.
73. 1658 septembrie 4, Sighișoara. Sfatul orașului Sighișoara transmite știri sfatului orașului Mediaș privind pagubele produse de tătari.
74. 1658 (7176) decembrie 2, București. Mihnea Radu al III-lea, voievod şi domn al Ţării Româneşti, în tăreşte lui Hranite postelnic din Floci şi fiului său, Gheorghe, mai multe părţi de ocină, cu vie, în Steanca, cumpărate de la diverşi.
75. 1659 (7167) martie 28. Gheorghe Ghica, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte lui Stamatie mare postelnic şi jupânesei lui, Tudosca, stăpânire peste satele Brăieşti şi Sârbi.
76. 1659 (7167) iunie 8. Vlaicu şi fiul său, Draghie, vând lui Bratu şi fraţilor lui mai multe pogoane de vie în Lipia, pentru 13 ughi.
77. 1660 (7168) mai 11, Iași. Ştefăniţă Lupu, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Hlincea stăpânirea asupra satului Hlincea, iertându-o totodată de plata dărilor pentru 800 de oi ţărăneşti, 800 de stupi ţărăneşti, 30 mascuri ţărăneşti, precum şi de alte obligaţii către domnie.
78. 1661 (7169) februarie 5. Sora şi cu fiul său, Radu, vând lui Iane iuzbaşa ocină în Costiani, pentru 4 ughi.
79. 1662 octombrie 23, Mediaș. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, adeverește privilegii ale breslei frânghierilor sași din Brașov. Conține documentul lui Gheorghe Rákóczi I, principele Transilvaniei, din 26 iulie 1636, Alba Iulia, cuprinzând la rândul său documentul emis de Gabriel Bethlen, principele Tran silvaniei, la 4 mai 1625, Alba Iulia.
80. 1662 (7171) noiembrie 27, Iași. Eustratie Dabija, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte manăstirii Hlincea, ctitoria lui Zota vistier şi închinată de Vasile Lupu metoh la mănăstirea Arghirokastro de la Adri anopole, stăpânirea peste mai multe sate, cu rumâni, părţi de vie, dughene etc.
81. 1662 (7171) decembrie 19, Pârâiani. Barbu şi Pătru, fiii lui Danciul Pârâianu postelnic, vând lui Anghel şi popii Radu partea lor de moşie din Câineşti, pentru a putea plăti datoria rămasă după moartea tatălui lor.
82. 1663 iunie 7, Călimănești. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, adeverește că Ana Szabó l-a de semnat pe soțul ei, Ștefan Bartha de Gruișor, împuternicit în toate procesele sale.
83. 1663 august 1, Sibiu. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, conferă lui Toma Trâmbițaș din Be clean rangul de nobil.
84. 1664 august 12, Luna. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, poruncește dijmuitorilor și arenda torilor de dijme din Transilvania să vegheze la strângerea dijmelor de pe Pământul Crăiesc după vechiul obicei, astfel încât străinii cu pământuri în hotarul așezărilor săsești să plătească predicatorilor locali dă rile obișnuite din recoltele și animalele lor.
85. 1665 (7173) martie 12. Stan și fratele său, Radu, dorobanți, împreună cu unchiașul Vladu, Stoica, Albu și Grigore, vând lui Ivan, Radu și Avram din Bătiești o parte din satul Cățelești, jud. Teleorman.
86. 1665 (7173) mai 13, Iaşi. Cartea de judecată a marilor boieri ai Moldovei în pricina dintre Constantin Jora şi Caţir, pe de o parte, şi marele logofăt Neculai Buhuş, pe de altă parte, privind stăpânirea unor părţi de ocină din satul Brătăşeni, dând câştig de cauză celui din urmă.
87. 1665 (7173) iunie 6, Bucureşti. Radu Leon, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Radu roşu stăpânirea asupra unor părţi de sat din Şuici, cu rumâni, pentru care a avut judecată în mai multe rânduri cu verii lui, Dragomir şi Dumitru.
88. 1667 iunie 19, Sighișoara. Staroștii breslei cizmarilor din Sighișoara le solicită confraților din Saschiz să nu comercializeze produse în afara teritoriului reglementat.
89. 1667 (7175) august 14, Bucureşti. Radu Leon, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte popii Paraschiva şi vărului lui, popa Dumitru, stăpânirea asupra unui rumân, Stan Cotorogea din satul Boteni, pentru care au avut pricină cu Socol clucer încă din timpul domniei lui Matei Basarab.
90 1668 (7176) aprilie 5, Bucureşti. Radu Leon, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Stroe fost mare vornic stăpânirea asupra satului Putineiu, cu rumâni, pentru care a avut judecată cu Necula vistier, unchiul jupânesei lui, Vişa.
91. 1668 (7177) noiembrie 5. Monahul Daniil Dolofanu din Stoienești, călugăr la mănăstirea Cozia, împreună cu fratele lui, Tudoran, vând lui Ion logofăt din Argeș moșia Glodul și o parte din Hodaia cea Bătrână.
92. 1669 (7178) noiembrie 18, Iaşi. Gheorghe Duca, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Nicolae de la Ianina stăpânirea asupra unui vad de moară la Surdeşti şi a unui loc la Tăbuceşti, închi nate acesteia de Leondari vameş, pentru care a avut judecată cu Ghiorghiţă Bogdan fost şetrar şi cu Iani grecul scutaru.
93. 1670 (7178) mai 12, București. Antonie vodă din Popești, voievod și domn al Țării Românești, întărește lui Dumitrașcu roșul, fiul lui Dumitru vătaf, nepotul lui Șuica pârcălab, și fiilor lui, Ianache și Duminică, ocină în Șuici, cu vad de moară, părți în Podeni, Pleșești, Voicești și Brusturoasa și muntele Comarnic.
94. 1670 (7178) iunie 11. Malu, fiul lui Bobâlcu, împreună cu mama lui, Irina, fiica Danciului din Cotela, vând lui Iancu Costandin pârcălab din Hotin partea lor de moşie din sat, pentru 20 de galbeni.
95. 1671 (7179) martie , Iaşi. Gheorghe Duca, voievod şi domn al Moldovei, întăreşte mănăstirii Dealu Mare (Hadâmbu), metoh al Patriarhiei din Ierusalim, stăpânirea peste 20 de dughene şi locuri de case din târgul Iaşilor, fie de cumpărătură, fie închinate acesteia.
96. 1671 (7180) octombrie 10. Avram Bătiescu vinde fratelui său, Ivan, partea sa din moșia Cățelești.
97. 1672 (7180) aprilie 24. Dragomir Dolofanu din Stoienești, împreună cu fratele său, Tudoran, vând lui Preda iuzbașa din Șuici o livadă în câmpul Stoieneștilor, anume Porca.
98. 1672 (7181) decembrie 18. Jitian dă lui Paraschiva căpitan, fratele său, partea lui din moara de la Pis curi, în schimbul banilor cheltuiți cu facerea ei.
99. 1673 (7181) martie 22. Grigore Ghica, voievod şi domn al Tării Românești, întăreşte lui Preda logofăt Şuiceanu stăpânire în Şuici, Voicești, Brusturoasa, Pleşeşti, Podeni etc.
100. 1674 (7182) august 10. Enache, fiul lui Dumitrașco din Șuici, vinde lui Preda partea sa din delnița Jangheul, pe care i-o pusese zălog pentru nişte bani împrumutaţi, pe care nu i-a putut restitui.
101. 1675 (7183) februarie 18. Constantin ceauş din Topliceni vinde lui Iane căpitan Hagiu partea lui de moşie din Costiani, j. Ilfov, pentru 4 ughi şi jumătate.
102. 1675 (7183) martie 2. Todoran, fiul lui Pârvu Dolofanu din Stoienești, vinde lui Ion Tudorănescu, din Argeș, un loc de livadă de fân în dealul Stoieneștilor.
103. 9, 7184. Săman cu nepotul său, Nicula, și cu Radu și Marco vând lui Pârvu logofăt din Șuici muntele Mesteacănu, ale cărui hotare sunt enumerate.
104. 1676 februarie 16, Sighișoara. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, îi înnobilează pe Vulcan, Grigore și Dumitru de Caransebeș și pe membrii familiilor lor.
105. 1676 (7184), februarie 28. Ivașco, fost iuzbașa din Cârstienești, împrumută nişte bani de la banul Gheorghe Băleanu, punând zălog moșia sa din Scăuieni, jud. Argeș.
106. 1677 (7185) ianuarie 4. Preda logofăt Dolofanu din Stoienești vinde lui Preda din Șuici o livadă numită Hrae, de lângă hotarul Scăuianilor.
107. 1677 (7185) ianuarie 21. Cartea lui Gheorghe Duca, voievod şi domn al Ţării Româneşti, pentru cei 12 boieri hotarnici să aleagă părţile de ocină din Costiani ale lui Mogoş iuzbaşa şi ale lui Gheorghiţă căpitan.
108. 1677 (7185) mai 21, Iaşi. Antonie Ruset, voievod şi domn al Moldovei, dăruiești lui Lupu pârcălab din Târgul Frumos un vad de moară, aflat în hotarul târgului, pe apa Bahluieţului.
109. 1677 (7185) august 4. Preda logofăt Dolofanu din Stoienești vinde logofătului Pârvu Șuiceanu livada Haraci, din hotarul Scăuenilor.
110. 1678 aprilie 22, Sighișoara. Sfatul orașului Sighișoara aprobă statutul breslei meșterilor de panglici și șnururi.
111. 1678 (7186) iunie 5. Tudoran vinde logofătului Pârvu din Șuici livada Cireşăi din hotarul Stoieneș tilor.
112. 1679 (7187) mai 27. Barbu mare paharnic face schimb de ocină cu Stanciu Pârâianu: pentru moşie în Vâlsăneşti primeşte părţi de ocină în Pârâiani, Spineni şi Fauri.
113. 1679 (7187) mai 27. Vlad postelnic vinde lui Barbu mare paharnic partea lui de ocină în Pârâiani, pentru 50 de ughi.
114. 1680 (7188) iunie 16. Şerban Cantacuzino, voievod şi domn al Ţării Româneşti, porunceşte slujito rilor de la Ocna Mare şi sătenilor din Vlădeşti să nu-l mai supere „de rândul dăjdilor” pe Dumitru, fratele lui Badea logofăt.
115. 1680 (7189) octombrie 20. Jupâneasa Maria băneasa, împreună cu copiii ei, Mihai, Gheorghe şi Marica, închină mănăstirii din Câmpulung o roată de moară din oraş, unde erau îngropaţi răposatul ei soţ, Mareş banul şi părinţii acestuia, dorind la rândul ei să fie tot aici îngropată.
116. 1681 februarie 25, Cincu. Mihail Apafi I, principele Transilvaniei, transcrie privilegii ale breslei căldărarilor. Conține transumptul documentului emis de Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei (1613 1629), în 28 iulie 1622, Făgăraș, cu actul emis de Sigismund Báthory, voievodul Transilvaniei (1581 1594), la 20 mai 1585.
117. 1681 (7189) mai 1. Şerban Cantacuzino, voievod şi domn al Ţării Româneşti, porunceşte tuturor celor care au cumpărat oi ca să le ducă la Ţarigrad, să facă curamă şi să dea omului domnesc, Stanciu, o parte din acestea, pentru a putea îndeplini porunca împărătească.
118. 1682 (7190) aprilie 1. Sava Dulescu din Scăuiani, împreună cu soţia Stana şi cu fiul Dragomir, eli beraţi din rumânie de către Dragomir Dolofanu, se vând rumâni jupânului Tudor şi soţiei acestuia, Stana, deoarece nu le-au putut restitui cei 29 de taleri luaţi cu împrumut.
119. 1684 (7192) iunie 26. Lista funiilor de fâneață din satele Filipești și Mărgineni.
120. 1687 (7196) septembrie 25. Şerban Cantacuzino, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Şerban logofăt stăpânire în satul Dragomireşti, pentru care a avut judecată cu jupâneasa Evda, soacra sa, şi cu Constantin spătar, cumnatul său.
121. 1692 (7200) ianuarie 24, Bucureşti. Şerban Cantacuzino, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Petre Obedenau mare căpitan de dorobanţi stăpânire asupra satului Dobridorul, răscumpărat în virtutea dreptului de protimisis de la Matei clucer, feciorul lui Iancu căpitanul Dobriceanu.
122. 1692 (7200) mai 31. Martin din Filipești, împreună cu soția Ilina, fiul Ilie și nepoții Martin, Ursu și Pătru, vând lui Matei Filipescu fost mare stolnic o livadă.
123. 1692 (7200) august 4. Scrisoarea lui Matei Filipescu mare stolnic prin care recunoaște fratelui său Constantin dreptul de stăpânire asupra părților de moșie cumpărate în Ruși și Sinești, pentru că el nu a avut bani ca să-i restituie.
124. 1692 (7200) august 9. Tănasie, ginerele lui Toader Naciu, împreună cu soția sa Ioana și cumnata sa Dochița, vând lui Mihai al treilea logofăt moșie în satul Popești.
125. 1692 (7201) noiembrie 28. Rada, soția lui Stanciu din Pârâiani, vinde lui Udrea din Pârâiani parte de moșie din Pârâiani, pentru zestrea care i-a fost prăpădită de răposatul ei soţ.
126. 1693 (7201) iunie 12. Radu din Mager, fiul lui Anghel, vinde lui Matei, fiul lui Udrea Pârâianul, moșie în Câinești.
127. 1696 (7204) august 22. Stanciu, fiul lui Preda Dolofanu din Stoienești, vinde lui Preda logofăt din Șuici trei locuri, pentru 7 taleri
128. 1696 (7205) noiembrie 25, Bucureşti. Constantin Brâncoveanu, voievod şi domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui Aldea ceauş stăpânirea asupra unor părţi de ocină în satele Colibaşi şi Crângeşti, jud. Mehe dinţi, ale căror zapise le pierduse când „au venit nemţii în ţară”.
129. 1696 noiembrie 29. Staroștii breslei dogarilor din Sibiu îi invită pe reprezentanții breslei dogarilor din Ațel la adunarea generală din 10 decembrie.
130. 1696 decembrie 25. Reprezentații breslelor dogarilor sași din Transilvania adoptă o serie de articole comune.
131. 1697 (7205) mai 6. Ion Potorescu, împreună cu frații lui Vişan, David şi Stan, vând lui Duca fost mare cupar moșie în Cățâmboci.
132. 1697 (7206) noiembrie 9. Șărban, fiul lui Vlad logofăt, împreună cu soția sa Dumitra, vând lui Duca fost mare cupar moșie în Românești.
133. 1699 (7207) mai 8. Constantin Brâncoveanu, domn și voievod al Țării Românești, porunceşte celor 12 boieri hotarnici luaţi de Maria băneasa şi de Stanciul Pârâianu cu verii lui să hotărască părţile de moşie ale acestora din Pârâiani, Spineni, Fauri și Câinești.
134. 1699 (7207) iunie 10. Carte de hotărnicie a șase boieri pentru moșia Cârstienești, jud. Argeș, stăpânită de postelnicul Grigore Băleanu și Matei, fiul logofătului Grigore .
135. 1699 (7207) iunie 11. Postelnicul Grigore Băleanu vinde logofătului Pârvu Șuiceanu și fratelui lui, Stroe logofăt, partea sa din moșia Cârstienești, de pe apa Topologului. 136. 1699 (7208) decembrie 21. Toader popa, împreună cu feciorii lui ,Avraam și Dinca, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moșie din Cățâmboci.
137. 1700 (7208) februarie 15, Iași. Constantin Antioh Cantemir, domn și voievod al Moldovei, numeşte boieri pentru a judeca plângerea lui Ion vătaf pentru un vad de moară, pe Bahluieț, în hotarul Târgu Fru mos.
138. 1700 (7208) martie 14. Paraschiva și cu fiii săi, Barbu, Constantin și Ion, vând lui Pârvu logofăt din Șuici un răzor de vie cumpărat de soțul ei, Ion Tudorănescu, de la preoții Dragotă și Ioan.
139. 1700 (7208) mai 20. Marin, împreună cu fratele său Matei, feciorii Despei din Călinești, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moșie din Românești. 140. 1700 (7209) decembrie 24. Jitian, fiul lui Lupu din Ploiești, vinde lui Duca fost mare cupar partea lui de moșie din Cățâmboci.
141. 1701 (7209) ianuarie 26. Nedelco, călăraș din Ploiești, împreună cu feciorii lui, Iancu și Marin, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moşie din Cățâmboci.
142. 1701 (7209) ianuarie 27. Stoica, fiul lui Nedelco jugănarul din Ploieşti, împreună cu femeia lui, Anca, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moşie din Cățâmboci.
143. 1701 (7209) mai 23. Constantin Brâncoveanu, voievod și domn al Țării Românești, poruncește lui Matei, fiul lui Grigore logofăt, să nu îi mai prigonească pe Preda și Pârvu din Șuici, împreună cu care stăpânea o moșie în Șuici, și să se prezinte la judecată cu ei.
144. 1701 (7209) iunie 29. Doisprezece boieri aleg părțile din satul Șuici stăpânite de Matei postelnic, f iul logofătului Grigore Grădișteanu, de Barbu pitar, logofătul Pârvu Fărcășan, pitarul Badea Popescu și sutașul Preda din Șuici, cu frații lui.
145. 1701 (7210) septembrie 22. Baba Stana vinde jupânesei Rada Filipeascu o curătură în Lazul Boului, în Filipeştii de Pădure.
146. 1701 (7210) decembrie 15. Voico, meşter din Filipeştii de Pădure, vinde jupânesei Rada Filipeascu loc de fân în Lazul Boului, în Filipeştii de Pădure.
147. 1702 (7210) februarie 12. Stoica, fiul lui Oprea Tătaru, împreună cu fiii săi, Tănase, Mușat și Stoica, vând lui Micula vătaf și feciorilor lui partea moșului lor Bunea din satul Puricești.
148. 1702 (7208) august 1, Iași. Costandin Duca, domn și voievod al Moldovei, întărește mănăstirii Sf. Ilie din Suceava satul Giulești, pentru care a avut judecată cu mănăstirea Sf. Vineri din Iaşi.
149. 1702 (7210) august 18. Martin, împreună cu soția sa Ilina și cu feciorii Ilie, Neacșa și Stoică, vând jupânesei Rada Filipeascu un laz în Lazul Boului, în Filipeştii de Pădure.
150. 1702 (7211) septembrie 15. Zapis de împăcare dat de Stan, fiul lui Stanciu din Robaia, lui Balotă căpitan și lui Pârvu logofăt Șuiceanu, într-o pricină privind moșia Robaia.
151. 1702 (7211) septembrie 16, Iaşi. Costandin Duca, domn și voievod al Moldovei, poruncește lui Io nașco Isăcescu vornic și lui Negru pârcălab să aleagă hotarele satului Giulești şi să stabilească dijma luată pe nedrept de călugării de la mănăstirea Sf. Vineri din Iaşi.
152. 1702 (7211) noiembrie 7, Iași. Gheorghiță fost comis, fratele lui Dumitrașcu medelnicer, vinde lui Savin mare ban o casă, cu pivniță și locul ei, în orașul Iași, pe Ulița Chervăsăriei.
153. 1703 (7211) mai 16. Stoian Pițire, împreună cu soția sa Mușa și cu feciorul Stoian, vând jupânesei Rada Filipeascu un laz în Lazul Boului, în Filipeştii de Pădure.
154. 1703 (7211) mai 30. Voinea, împreună cu fratele lui Costandin, vând lui Duca fost mare cupar un heleșteu în Românești, din siliștea cea bătrână.
155. 1703 (7212) octombrie 28. Stroe, Preda și Pavel Șuiceanu vând lui Balotă căpitan de martalogi un țigan, Stan, cu țiganca lui, Bălașa, pentru a împlini partea lui Stroe din plata haraciului.
156. 1704 (7212) aprilie 30. Radu călăraș, fiul lui Nedelco, împreună cu soția lui Neaga, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moşie din Cățâmboci.
157. 1704 (7212) mai 27. Voinea, feciorul lui Neniu căpitan, vinde lui Duca fost mare cupar partea lui de moșie din Românești. 158. 1705 (7213) mai 1. Mitroplitul Theodosie, împreună cu mari boieri, judecă conflictul dintre rudele lui Istrate logofăt din Năneşti pentru moșiile Băbeni, Nanoveni, Nănești, Scurta, rămase în urma morţii acestuia.
159. 1706 (7214) iunie 24. Șerban, rumân din Pietroșani, și cu fiul său, Radu, mărturisesc semnele moșiei Pietroșani.
160. 1707 (7215) iulie 15. Logofătul Pârvu Olănescu și cu soția sa, Sofica, vând diaconului Radu, fiul lui Guran diacon din Râmnic, o livadă lângă locurile mănăstirii Cetățuia.
161. 1708 (7217) noiembrie 17. Albu, împreună cu fratele lui, Belcea, vând lui Duca fost mare cupar, toată partea lor de moșie din Cățâmboci.
162. 1708 (7217) noiembrie 17. Voinea, feciorul lui Neniu căpitan, împreună cu cumnata sa Maria, vând lui Duca fost mare cupar toată partea lor de moșie din Românești.
163. 1708 (7217) noiembrie 18. Radu, feciorul lui Șerban din Pietroșani, mărturisește că a arătat boierilor hotarnici care sunt hotarele moşiei Petroșani a lui Duca fost mare cupar.
164. 1708 (7217) noiembrie 22. Constantin Brâncoveanu, voievod și domn al Țării Românești, întărește lui Ștefan pârcălab și fiului său, Radu căpitan din Slâmnic, părțile cumpărate în moșia Sihlea, jud. Slam Râmnic.
165. 1710 (7218) mai 11. Constantin Brâncoveanu, voievod și domn al Țării Românești, întărește fraților Vasilie, Ignat, Pătru și Ioan, feciorii lui Paraschiv, moșiile Coasta Mare, Roșia de Sus, Roșia de Jos.
166. 1710 (7219) noiembrie 15. Manea, împreună cu fratele lui, Stan, feciorii lui Bunea din Ploieşti, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moșie din Cățâmboci.
167. 1711 (7219) ianuarie 19. Rusul Corui, ginerele lui Stărăcioe, împreună cu soția sa Maria și cu cum nații săi, Istratie și Rucsanda, vând lui Mitrea căpitan din Bălţaţi, din Ţara Românească, nişte rumâni din satul Cuciulați, din ținutul Neamțului.
168. 1711 (7219) martie 14. Neagu, împreună cu frații lui, Avram și Radu și cu fiii lor, vând lui Duca fost mare cupar partea lor de moșie din Cățâmboci.
169. 1711 iulie 13 / 24, Brăila. Scrisoarea generalului armatei ruse Carl E. von Rönne adresată unui prin cipe (probabil Constantin Brâncoveanu) referitor la proviziile promise și joncțiunea cu trupele sale pentru asedierea otomanilor din cetatea Brăila.
170. 1711 (7220) decembrie 3. Antim Ivireanul, mitropolit al Țării Românești, împreună cu Şerban Bujoreanul mare vistier şi Radu Dudescu mare paharnic împart cele din averea părintească ce urmau să revină lui Pană Negoescu mare stolnic şi fratelui său, Duca fost mare cupar, după moartea fraţilor lor.
171. 1714 mai 9, Sânzieni. Samuel, Iosif și Ladislau Kozma încheie o înțelegere privind împărțirea bu nurilor imobile moștenite

Gheorghe Lazăr (n. 1967) este cercetător ştiinţific (din 2014 cercetător ştiinţific I) în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” (Bucureşti) al Academiei Române şi a obţinut titlul de doctor în istorie în anul 2005, în cadrul Universităţii Laval (Québec, Canada). Preocupările sale ştiinţifice au în vedere în special istoria socială a Vechiului Regim românesc (secolele XVII-XVIII), cu precădere a negustorilor din Ţara Românească, genealogia familiilor de mari boieri, istoria economică, paleografia slavo-română şi cea chirilică. Dintre publicaţiile sale, amintim: Les marchands en Valachie, XVIIe-XVIIIe siècles (Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2006; lucrarea a obţinut, în anul 2008, Premiul „N. Iorga” al Academiei Române), Mărturie pentru posteritate. Testamentul negustorului Ioan Băluţă din Craiova (Editura Istros a Muzeului Brăilei, Brăila, 2010), Documente privitoare la negustorii din Ţara Românească, vol. I (1656-1688) şi vol. II (1689-1714) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2013-2014), Catastife de negustori din Ţara Românească (secolele XVIII-XIX) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2016), Testamente de negustori şi meşteşugari din Ţara Românească (secolele XVII-XIX) (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2021), „Înainte de călătoria cea de veci”. Testamente din Ţara Românească, vol. I 1659-1800 (Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, ed. I, 2023, ed. a II-a, 2024) De asemenea, de-a lungul timpului a publicat numeroase articole în reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate, a coordonat (singur sau în colaborare) mai multe volume colective de studii, a participat (în calitate de coautor şi coordonator) la publicarea a nu mai puţin de 12 volume din seria B (Ţara Românească) a colecţiei naţionale Documenta Romaniae Historica etc.
Coordonează – printre altele – echipa de cercetători implicaţi în publicarea volumelor din seria B (Ţara Românească) a colecţiei de interes naţional Documenta Romaniae Historica şi asigură secretariatul ştiinţific (din 1998) al anuarului Studii şi Materiale de Istorie Medie. De asemenea, a coordonat (în colaborare) mai multe volume colective de studii, publicate la edituri de prestigiu; cea mai recentă realizare în acest sens o reprezintă coordonarea, în colaborare cu Angela Jianu, a volumului Pro refrigerio animae: Death and Memory in East-Central Europe (Fourteenth-Nineteenth Centuries), Routledge, 2023.

Adinel-Ciprian Dincă este doctor în istorie al Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (din 2008), și conferențiar la Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei al acestei universități, fiind atras de subiecte din aria scrierii medievale cu alfabet latin și istoriei dreptului. Totodată, este cercetător științific I în cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române și co-editor al seriei Documenta Romaniae Historica. Series C. Transilvania (vol. XV-XVIII). A efectuat mai multe stagii de specializare doctorală și postdoctorală în Austria, Germania și Italia. A publicat numeroase studii referitoare la comunicarea scrisă în reviste precum „Transylvanian Review”, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, „Spiegelungen”, „Pecia”, „Reti medievali”, „RiMe. Rivista dell’Istituto di Storia dell’Europa Mediterranea” sau în volume colective publicate în Belgia, Germania, Franța, Portugalia, Italia și România. Este autor al volumelor Instituția episcopală latină în Transilvania medievală (sec. XI/XII-XIV) (Cluj-Napoca: Argonaut/Mega, 2017) și The Transylvanian Saxons and their Books in the Middle Ages (Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2023), precum și co-autor al mai multor publicații, printre care Antroponimia în Transilvania medievală (secolele XI-XIV): evaluare statistică, evoluție, semnificații (Cluj-Napoca: Mega, 2011, pentru care i-a fost acordat premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” al Academiei Române) și Autographa et signaturae Transilvaniae (Cluj-Napoca: Argonaut, 2015). Inițiativele sale academice au fost finanțate de organizații științifice din România și Germania, conducând granturi cu finanțare națională și internațională. Membru în consiliul editorial al mai multor publicații științifice românești și străine, cu o prezență activă în organizații profesionale de prestigiu. Director al „TRANS.SCRIPT. Centru de diplomatică și paleografie documentară medievală”, Cluj-Napoca, o entitate academică prin care se oferă o abordare actualizată a studiului paleografiei și a disciplinelor care susțin analiza nemediată a surselor istorice scrise. [ts.centre.ubbcluj.ro/].

Ginel Lazăr este doctor în istorie (Univ. din Bucureşti, 2010). Muzeograf și cercetător științific la Muzeul Naţional de Istorie a României din 2004 până în prezent. Expert în bibliofilie. Preşedinte al subcomisiei de achiziţii patrimoniu în domeniul istorie din cadrul MNIR, membru în comisiile de achiziţii patrimoniu și consiliul științific din cadrul unor muzee din Bucureşti și al comisiei de preempțiune din cadrul Ministerului Culturii (achiziții naționale de bunurii culturale). Istoric medievist, paleograf, expert în manuscrise, documente, carte veche și rară. Preocupat de studierea istoriei vlahilor din Balcani, a istoriei și culturii bulgare medievale. Coordonator şi responsabil ştiinţific de proiecte muzeale și expoziționale, editor şi realizator de cataloage de expoziţii şi studii de specialitate. Membru în proiectul internaţional „Corpus Draculianum” (2016-2019). Curator, autor şi editor a peste 130 de expoziții, studii, lucrări şi articole de referinţă. Dintre publicaţiile sale, amintim: Editor: Muzeele din România între clasic şi modern. Proiecte muzeale (1990–2010), Târgovişte, 2011; Tetraevanghelul ieromonahului Spiridon. Caligrafiat şi miniat la mănăstirea Putna în 1502, din porunca lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 2017; Tetraevanghelul sfântului cuvios Nicodim de la Tismana. Caligrafiat şi miniat la mănăstirea Prislop în anii 1404-1405, Oneşti, 2018, 122; Codex Altemberger. Primul cod de legi al saşilor din Sibiu, Bucureşti, 2019. Coeditor: Corpus Draculianum, volumul I, Brăila, 2019; vezi şi Corpus Draculianum, 1/1, Harrassowitz Verlag Wiesbaden, 2017; De identitate. Scripta et imagines Historiae Dacoromanae, Onești, 2023. Autor: La constitution du Tsarat des Asénides et le culte des Saints Militaires, în „Études byzantines et post-byzantines“, VI, 2011; La identidad de un proyecto museistico, în „Revista de Museología“, 54, Espana, Madrid, 2012; Un hrisov de întăritură și danie acordat de Grigorie Alexandru Ghica voievod lui Ioniță Cerchez, MuzNaţ, vol. XXVIII, 2016; Civilizaţia Ţaratului Asăneştilor, Iaşi, 2018 (teza de doctorat); O istorie militară a themei Paradunavon (secolele XI-XII), Constanța, 2021 (în colaborare cu Vasile Mărculeț); Biserica „Sfinții 40 de mucenici de la Sevastia“, ctitorie și necropolă a dinastiei vlahe a Asăneștilor, din Munții Haemus, Tyragetia, XVIII, Chișinău, 2024.

Alexandra Mărășoiu, absolventă a Facultății de Istorie din cadrul Universității București, lucrează ca documentarist la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Datorită cunoștințelor de paleografie chirilică românească de secol XIX, i-a fost încredințată gestiunea Depozitului de Manuscrise și Tipărituri I – Epocă Modernă. Este membru al redacției anuarului MNIR, „Muzeul Național”, în care a publicat articole pe subiecte de Istorie Modernă și Contemporană. Începând din 2012, se numără printre specialiștii MNIR care redactează texte pentru albumele publicate ca parte a proiectului MNIR Imago Romaniae. O fereastră a istoriei deschisă spre o ţară şi oamenii ei, aşa cum au fost acestea odată (autor unic pentru textele albumelor Monumente de for public din România. O istorie în imagini, 2018; O scurtă istorie a „drumurilor de fier”din România, 2019; România lui Nicolae Ionescu, 2022; Album de familie. Regii și reginele, principii și principesele României, 2023). De asemenea, a contribuit cu articole/studii la volume din seria Capodopere din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României și la mai multe cataloage de expoziție editate de MNIR, cum ar fi: 90 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, 2012, Consonanțe istorice româno-ruse. Centenarul vizitei împăratului Nicolae al II-lea la Constanța, 2014; România. Civilizații suprapuse, 2016; Semper Uniti. Centenarul desăvârșirii unității naționale, 2018; România în cel de-al Doilea Război Mondial, 2021; Cuza. 150, 2023.