Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Fenomenologia mirării. Homer, Platon și Heidegger

Ioan Ciprian Bursuc

în stoc

Data apariției: 21.12.2023

Domeniu: Filosofie şi Ştiinţe sociale / Fenomenologie

Colecție: Sophia

ISBN: 978-606-714-814-5

Nr. pagini: 376

Format: 13 x 20 cm.

34.21 LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Cartea de față are drept subiect o idee fondatoare a filosofiei în orizontul cultural european, și anume că θαυμάζειν este ἀρχὴ φιλοσοφίας, adică mirarea este începutul, sursa, originea sau principiul filosofiei. Intuiția existenței unei legături originare între mirare și filosofie apare în dialogurile lui Platon și este consolidată decisiv de Aristotel, care a instituit prin tematizările sale din prima carte a Metafizicii o întreagă tradiție explicativă activă și în zilele noastre. Dincolo de această origine, avem de-a face cu una dintre ideile cele mai de succes ale filosofiei, întrucât a fost reluată în diferite forme și cu mici variații de majoritatea gânditorilor canonici de la Platon și Aristotel la Toma, Descartes, Kant, Hegel, Schopenhauer, Heidegger sau Arendt. Pornind de la aceste date, cercetarea noastră aprofundează următoarele întrebări: care sunt cauzele fecundității acestei legături și cum se explică succesul său istoric? Ce înseamnă pentru Platon fenomenul mirării și de ce asociază această experiență nașterii filosofiei în dialogul Theaitetos? În ce constă orizontul semantic originar (homeric) al fenomenului mirării în cultura europeană? Este mirarea un principiu exterior al filosofiei (Aristotel) sau un principiu interior, care determină gândirea într-o manieră esențială (Heidegger)?

«Efortul de analiză și înțelegere pe care-l face Ioan Ciprian Bursuc în legătură cu fenomenul mirării – al celei filosofice, înainte de toate – este realmente impresionant. Cercetarea se dovedește una propriu-zis științifică, în același timp analitică și comprehensivă, aplicată și speculativă, în sensul elevat al cuvântului. Realizează, în definitiv, un studiu științific de anvergură, într-un limbaj atent elaborat și cu explorarea exigentă a anumitor orizonturi discursive sau conceptuale.» (Ștefan Afloroaei)

«Prezenta teză de doctorat este un travaliu filozofic excepțional, care aruncă o lumină proaspătă asupra unei teme aparent clasate. Pe lângă foloasele pe care cineva le poate trage citind expunerile despre mirare din Antichitate, la Homer, Platon, Aristotel sau Sf. Augustin, prezenta teză reușește să dezvolte și o critică a viziunii heideggeriene despre mirare – critică deosebită, în măsura în care forța gândirii heideggeriene este bine-cunoscută. Tocmai ajutorul dat de Antichitate îi permite autorului să vadă în abordarea lui Heidegger scăpări sau deformări, datorate pierderii terenului fenomenal – cel puțin așa cum a devenit el evident odată cu Homer.» (Bogdan Mincă)

«Efortul de parcurgere, asimilare și fructificare coerentă și avizată a unei bibliografii atât de vaste și consistente, în mai multe limbi, dar începând cu originalul grecesc, merită toată aprecierea. Vorbim despre o cercetare cu adevărat exemplară din toate punctele de vedere: decuparea excelentă a temei de cercetare, competență filologică probată, acribie ireproșabilă în investigarea tuturor surselor și despicarea firului în patru, o rară finețe hermeneutică, adică un veritabil talent pentru această manieră de filosofare, o înțelegere de profunzime a resorturilor metodei fenomenologice.» (Cristian Iftode)

Prefață (George Bondor); Notă asupra ediției; Introducere: § 1. „Mirarea este începutul filosofiei”; § 2. Întrebarea privitoare la mirare; § 3. Heidegger și întrebarea privitoare la θαυμάζειν; I. Sensurile mirării la Homer. O hermeneutică fenomenologică, radicală și indicativă: § 4. Prima mirare din cultura europeană; § 5. Matricea vizuală a mirării; § 6. Estetica superlativului într-o formulă: θαῦμα ἰδέσθαι; § 7. Dimensiunea proto-obiectuală. Entități, dualități și contexte relaționale; § 8. Dimensiunea activă. Acțiune și apariție; § 9. Dinamica spectaculară a mirării; § 10. Dimensiunea proto-subiectivă. Dialectica agentului între activitate și pasivitate; § 11. Efectele somatice, afective și cognitive; § 12. Dinamica urgențelor thaumatice; § 13. Ultima mirare a lui Ahile; § 14. Sinoptica thaumaticului homeric; II. Sensurile mirării la Platon. O hermeneutică fenomenologică: § 15. Intermezzo thaumatic. De la Homer la Platon; § 16. Thaumaticul în corpusul platonician; § 17. Admirația pentru muncile lui Socrate (Ap., Euthphr., Cri., Ion., Ly., Alc. I., Chrm.); § 18. Confruntarea thaumatică dintre Socrate și sofiști (Hp. Ma., Hp. Mi., Prt., Grg., Euthd., Sph.); § 19. Peștele-torpilă sau contemplatorul statuilor lui Dedal (Men.); § 20. Atopia socratică și thaumatologia frumosului (Smp.); § 21. Jocul cu paradoxuri și admirația superlativă (Phd.); § 22. Mirarea ekplectică și uitarea de sine (Cra., Phdr.); § 23. Admirația Formelor și maladiile mirării (R.); § 24. Aporetica thaumatică a Formelor și provocarea absolută (Prm.); § 25. Thaumatologia cosmică în dialogurile târzii (Phlb., Ti., Lg.); § 26. Portretul thaumatic al discipolului ideal; § 27. Mereu mirabila (auto)răsturnare a relativismului protagoreic; § 28. Sinoptica thaumaticului platonician; § 29. Despre multiplele sensuri ale legăturii dintre mirare și filozofie; III. Heidegger și întrebarea privitoare la θαυμάζειν: § 30. Originea întrebării privitoare la θαυμάζειν în cercetarea originii interogativității; § 31. Curiozitatea în interpretările heideggeriene la Augustin (GA 60 – SuZ); § 32. θαυμάζειν și curiozitatea în interpretările heideggeriene la Aristotel (GA 61 – SuZ); § 33. Urgența esențială și dispoziția fundamentală a gândirii; § 34. Esența thaumatică a filosofiei și destrucția sensurilor comune ale mirării; § 35. θαυμάζειν în 13 puncte; Concluzii; Bibliografie: I. Homer; II. Platon; III. Martin Heidegger; IV. Ediții, opere, studii și articole; V. Dictionare, indexuri și biblioteci digitale; Anexe: Index terminologic 1. Lexicul mirării la Homer; Index terminologic 2. Lexicul mirării la Platon; Index terminologic 3. Lexicul mirării la Martin Heidegger

Ioan Ciprian Bursuc (n. 1992, Hârlău) este asistent de cercetare științifică în filosofie (Departamentul de Științe Socio-Umane al Institutului de Cercetări Interdisciplinare din Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și cadru didactic asociat la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, unde susține seminare universitare de Fenomenologie, Hermeneutică, Filosofie contemporană, Metodologie filosofică, Fenomenologie aplicată, Hermeneutică radicală, Gândire critică. Este doctor în filosofie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași) și a beneficiat de burse de studii și de cercetare la Université de Bourgogne (Dijon) și la Albert-Ludwigs-Universität (Freiburg). A publicat articole în reviste de specialitate asupra unor filosofi precum Martin Heidegger, Augustin, Alexandru Dragomir, Anton Dumitriu. Face parte din echipele de redacție ale revistelor Meta: Research in Hermeneutics, Phenomenology, and Practical Philosophy și Hermeneia: Journal of Hermeneutics, Art Theory and Criticism, și este membru al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică. Domeniile sale de interes sunt fenomenologia, hermeneutica, ontologia și filosofia antică greacă.