Descriere
Sumar
Despre autori
Volum omagial, dedicat profesorului Eugen Munteanu, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, Florilegium doctorale reunește texte inedite sau fragmente din teze de doctorat ale discipolilor săi, punând în evidență preocupări comune și teme de cercetare care s-au concretizat de-a lungul timpului în lucrări care acoperă diverse domenii: editarea de text vechi, studiul textului biblic, traductologie, diferite ramuri ale lingvisticii etc.
Eugen Munteanu (n. 1953, Seimeni, Constanţa) este profesor de lingvistică generală şi filologie românească la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost profesor invitat la universitățile din Jena (2002-2010) și Viena (2006-2008; 2009-2010). Este autorul a peste douăzeci de volume (monografii, ediții critice de texte românești vechi, traduceri comentate din Septuaginta, Carmina Burana, Sf. Augustin, Sf. Thoma de Aquino, Swedenborg, Jean Jacques Rousseau, Rivarol, Wilhelm von Humboldt, Iacob Grimm, Ernst Renan, Eugenio Coseriu ș.a.) și a peste două sute de studii și articole de specialitate (lingvistică teoretică, istoria ideilor lingvistice, filosofia limbajului, istoria limbii române literare, lexicologie, lexicografie, semantică, traductologie, filologie biblică) publicate în reviste de nivel înalt din străinătate și din România. Director al Școlii Doctorale de Studii Filologice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2005-2009), director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” din Iași (2009-2013), președinte fondator al Asociației de Filologie și Hermeneutică Biblică din România (din 2009), editor fondator al revistei Biblicum Jassyense (din 2010), a întemeiat, în anul 2009, Centrul de Studii Biblico Filologice Monumenta Linguae Dacoromanorum, în cadrul căruia a coordonat lucrările de finalizare a monumentalei ediții Biblia 1688 (16 volume, apărute între anii 2011 și 2015, adăugîndu se celor 9 volume apărute anterior, între anii 1986 și 2009). Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1997) pentru volumul Studii de lexicologie biblică, apărut la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
«Acest florilegiu adus în dar profesorului nostru reflectă, într-o oarecare măsură, domeniile de cercetare care l-au preocupat pe Eugen Munteanu în prolifica sa carieră academică și didactică și reprezintă, totodată, o mărturie a recunoașterii și continuării tradiției lingvistice ieșene, care se sprijină pe doctrina elaborată de lingviștii A. Philippide și G. Ivănescu. Tezele de doctorat elaborate sub coordonarea științifică a profesorului Eugen Munteanu acoperă diverse arii ale cercetării lingvistice și filologice: teorie lingvistică, filozofia limbajului, istoria limbii române literare, studii biblice, semantică și lexicologie, onomastică, interferențe lingvistice și traductologice, editarea textelor din epoca veche a culturii române. (Mariana Nastasia, Maria-Lucreția Cazac)
Cuvânt-înainte; Curriculum vitae;
Lista publicațiilor;
La aniversară
Dialog. „Responsabilitatea de a spune lucrurilor pe nume...”
Florilegium doctorale
Adaptarea în limba română a neologismelor latino-romanice, Delia Geanina Acatrinei (Tiron);
Câteva repere din fitonimia biblică românească, Anuța Ardelean;
Epistolierul Ioan Caragiani, Mirela Averikios;
Ieromonahul Macarie Paisiescul Dragomirneanul. Viața și opera, Diana-Iuliana Badea (Cîmpanu);
Poetica hierofaniei. Spirite păgâne și divinități creștine în descântecele românești, Ioana Baskerville;
Onomastica în romanul lui Groșan sau „Gâlceava povestitorului cu lumea” , Săndica Bizim;
Terminologia geografică și etnografică în Istoria Americii (ms III-23). Aspecte de toponimie, horonimie și etnonimie, Alexandru Călin Bîrjovanu;
Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, Ana Bobu;
Influența limbii române asupra lexicului limbii ucrainene, Natalia Burduja;
Termeni de înrudire vs nume de rudenie, Alina-Mihaela Bursuc ;
Un caz de concurență toponimică: Neamț vs. Ozana, Daniela Butnaru;
Rugăciunea Tatăl nostru în epoca veche a scrisului românesc, Iosif Camară;
Dumnezeieștile și Sfintele liturghii – Târgoviște, 171, Alina Camil ;
Biblia de la Blaj (1795). Observații asupra problemelor de traducere, Ana Catană-Spenchiu;
Observații lexicale privind textul liturghiilor. Analiză comparativă între Liturghierul lui Antim Ivireanul și cel de la Chișinău (1815), Maria-Lucreția Cazac ;
Accepții ale termenului neologism în lucrările de specialitate, Marius-Radu Clim;
Nomen erit indelebile nostrum, Dorica Coca;
Tipografia Mitropoliei din București la mijlocul secolului al XVIII-lea. Portretul unui tipograf reformator: Dimitrie Pandovici, Cristina Crețu;
Terminologia religioasă ortodoxă în limba polonă. Despre rolul traducerilor în fixarea normelor lexicale, Irina-Marinela Deftu;
Transpunerea metaforei. Cazul poeziei antice, Carmen Aștefanei (Deleanu);
Dimensiunea mitico-magică a existenței, Carmen Dimitriu;
Surse slavone ale primelor apostole românești, Ion-Mihai Felea;
Cum a ajuns o ediție protestantă a Septuagintei textul-sursă al Bibliei de la 1688 și de ce nu este menționat Nicolae Milescu printre traducători, Ioan-Florin Florescu ;
Valori și semnificații pragma-semiotice ale comunitǎții, Delia Gavriliu Oprea;
Între informare și manipulare. Structuri retorico-stilistice în mass media actuale, Letiția Gheorghiu;
Les noms propres de la première traduction en roumain de la Septante. Observations sur la catégorie grammaticale du genre, Ana-Maria Gînsac;
Conceptul de diortosire a Evhologhionului în tradiția greacă, Teofil Ștefan Grosu;
Șeapte taine a besearecii, Iași, 1644. Studiu asupra sintaxei frazei, Iulia Mazilu Bucătaru;
Aspecte pragmatice ale proverbului de sorginte biblică, Ioan Mihalcea;
Problema universaliilor frazeologice, Maria Moruz ;
Ion Gheție și cel mai inedit roman al său, Aura Munteanu;
A.D. Xenopol și utilizarea discursului repetat în Istoria românilor, Neculai C. Muscalu;
Studiul inseratelor biblice în predosloviile din Psaltirea în versuri – creație literară bazată pe textul sacru – și Dumnezăiasca liturghie, Parimiile preste ani și Viața și petreacerea svinților – traduceri ale mitropolitului Dosoftei, Mariana Nastasia;
Personaj și cronotop la Mircea Cărtărescu, Ruxandra Nechifor ;
Toponimia românească din Bucovina habsburgică în surse documentare ale vremii, Ana-Maria Prisacaru;
„Jocul secund” – dezideratul limbajului poeziei lui Ion Barbu, Mirela Pustiu;
Date despre viața și activitatea cărturarului Mitrofan, traducătorul Albinei (Ms. BAR nr. 1357), Irina Simion (Colban);
Imaginarul poetic al elementelor. Stânca – valorificări eminesciene, Diana Stoica;
Limbajul poetic – creator de lumi posibile în viziune coșeriană, Mihaela-Cătălina Tărcăoanu;
Considerații privitoare la formarea toponimelor din Istoria universală a lui Ioan Piuariu Molnar, Alexandra Teodorescu (Prisacariu);
491
Parimiarul, mod de transmitere a textului veterotestamentar înainte de Biblia de la 1688, Mădălina Ungureanu;
Raportarea Bibliei Anania la izvorul Septuagintei (LXX), Cătălin Varga
Mariana Nastasia (n. 1994), doctor în filologie cu teza Inseratul biblic – concept, tipologie, funcții textual-discursive. Studii de caz asupra unor texte literare din cultura română veche, susținută în 2023; asistent de cercetare științifică la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași, în cadrul Departamentului de lexicologie și lexicografie. Scrieri reprezentative: Andreas Clemens, Kleines walachisch-deutsch und deutsch-walachisches Wörterbuch, Buda, 1821, Ediție de text, studiu filologico-lingvistic și notă asupra ediției de Mariana Nastasia, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2017, 432 p.; Importanța lui Andreas Clemens între creatorii de dicționar și de gramatică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în Actele Colocviului internațional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării” 2022, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2022, p. 215-221; Andreas Clemens, Kleines walachisch-deutsch und deutsch-walachisches Wörterbuch. Notes on the first re-edited dictionary in Romanian culture, în Alexandra Chiriac (coord.), Re-Configuring Romanian Culture on Its Way Towards Modernity. Romanian Translation Practice in The Age of Enlightenment (1770-1830), Hartung Gorre Publishers, Konstanz, 2022, p. 273-286; Johann Georg Hamann, Magii de la Răsărit la Betleem, prezentare, traducere, note și comentarii de Mariana Nastasia, în „Scriptor”, nr. 3-4/ 2019, p. 38-40
Maria-Lucreția Cazac (n. 1995), doctorandă în filologie cu teza Liturghie, Chișinău, 1815. Ediție de text, studiu filologic și lingvistic; asistent universitar la Centrul de Limbi Moderne și Integrare Culturală a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, predă limba română ca limbă străină studenților francofoni. Scrieri reprezentative: Terminology of diseases between scientific and popular names: dictionaries, encyclopedias, atlases, „Romanian Journal of Medical and Dental Education”, vol. 10, nr. 2, martie-aprilie 2021, p. 6-16; Liturgie, Chișinău, 1815: seuil vers les livres roumains en Moldavie, în Le Seuil: Actes du colloque international «Journées de la Francophonie», XXVe édition, Iași, 28-29 mai 2021, textes reunis par Felicia Dumas, Iași, Junimea, 2021, p. 553564; Sensuri și semnificații în traducerile românești ale Cărții Psalmilor care se abat de la o structură tipică de construcție, în „Identități în intersectare: limbă, literatură, educație”, volum de studii tematice, redactor coordonator Ivana Ivanić, Sank Petersburg, Aletheia, 2023, p. 127-144; Challenges in teaching online Romanian as a foreign language to medical students, în „Identități în intersectare: limbă, literatură, educație”, volum de studii tematice, redactor coordonator Ivana Ivanić, Sank Petersburg, Aletheia, 2023, p. 206-220; Termeni cu sensuri diferite de cele actuale în textul Liturghiilor. Analiză comparativă între Liturghierul lui Antim Ivireanul și cel de la Chișinău (1815) , în „Qvastiones Romanicae X 1. Identitate – Diversitate”. Lucrările Colocviului Internațional „Comunicare și Cultură în Romania Europeană”, Tomul I: Conferințe plenare. Limba și literatura latină. Limba română. Literatura română, coordonator Valy Ceia, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2023, p. 288-296.
