Descriere
Sumar
Despre autori
Lucrarea intenționează să aducă în atenția oamenilor de cultură (mai ales a celor din zona științelor umaniste și sociale) o categorie a creativității tradiționale sistematic ignorată de generații de etnologi: folclorul licențios. În esență, acest demers poate fi caracterizat de trei trăsături majore: i. interacțiunea frontală cu folclorul licențios/ obscen/ pornografic; ii. angajarea într-un dialog polemic cu o tradiție de gândire (mai ales locală) prin care s-a operat izolarea acestei dimensiuni a creativității tradiționale; iii. definirea unor repere pentru o perspectivă hermeneutică aptă să reveleze importanța folclorului licențios în cadrul tabloului general al culturii române.
«În etnoantropologia din România studiile despre creativitatea folclorică desemnată adesea (etic, nu emic) prin calificativele precum „obscen“, „licențios“, „pornografic“, „scatologic“, „abject“ ș.a.m.d. sunt cvasi-inexistente, cum cvasi-absente sunt și antologiile la temă. Lucrarea de față problematizează această lipsă și pledează în favoarea includerii folclorului erotic în categoria subiectelor de cercetare legitime, cu convingerea că asumarea acestui regim al creativității populare constituie nu numai o îmbogățire importantă a domeniului, ci și un gest de recuperare cu valoare morală.» (Mircea Păduraru)
«Mircea Păduraru nu doar inventariază cu acribie folclorul licențios cules și strecurat spre publicare, ci încearcă să înțeleagă și de ce nu s-au cules și apoi publicat asemenea texte folclorice, cale care ne conduce în nucleul dur al disciplinei, acolo unde mâini invizibile manevrează reflectoarele cercetărilor și le îndreaptă invariabil către anumite subiecte lăsând veșnic în umbră altele. De ce lucrurile se întâmplă astfel? Aceasta este întrebarea! Etnologia românească este precum Luna: are o față veșnic luminată de Soare și o alta la fel de veșnic ascunsă. Iar cartea lui Mircea Păduraru poate fi văzută ca un prim impuls demiurgic adus etnologiei românești, impuls ce imprimă Lunii o mișcare de rotație. Ce vreți mai mult de la o carte?» (Constantin Bărbulescu)
Prolog;
Partea întâi. Perspective teoretice:
I. Fondul interzis. Note introductive despre gestionarea ideologică a folclorului considerat obscen:
Un prolog autoetnografic; „Fondul interzis“ nu există; „Bețivii și potlogarii nici nu ar trebui intervievați“; Dincolo de „pornoșag“; Concluzii;
II. Vocabularul politic al fondului interzis;
III. „A quixotic crusade for filth.“ G. Legman și emanciparea sexuală a folcloristicii; Evenimentul; Mai mult despre invitatul central; Lucrările simpozionului; Concluzii; Epilog;
Partea a doua. Constituirea folclorului așa-zis licențios. Culegeri și culegători:
I. „Teratologie folklorică“ și „junglă tropicală“. Fondul Christea N. Țapu;
II. Béla Bartók și fondul Kryptadia;
III. Folclorul pornografic (și politic) bănățean. Emilian Novacoviciu;
IV. Folclor licențios din Ținutul Dornelor. Fondul „Gheorghe C. Patza“;
Partea a treia. Hermeneutica fondului interzis (I):
James Clifford și natura alegorică a textului etnografic;
Harta contribuțiilor la temă;
I. Împotriva obscenității. Din nou despre conceptul de autenticitate;
II. În apărarea folclorului licențios:
Ion Diaconu și ispita psihanalizei;
Ovidiu Bîrlea, mistica dansurilor populare și elitismul „anecdotelor porcești“;
Petru Caraman și rațiunea folcloristică a pornologiei;
Abstract: The Prohibited Fund. An Incursion into the Anthropology of Licentious Folklore;
Bibliografie;
Indice de nume
Mircea Păduraru (n. 1980, Iași) este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă etnologie, dar și seminarii de literatură postbelică și contemporană. Domeniile sale de interes, în care a și publicat în ultimii ani, sunt: etnologia religiei, religie materială, etnologie și putere, etnografie și eclesiologie, demonologie. Este membru în mai multe asociații profesionale și grupuri de cercetare locale și internaționale (International Society for Ethnology and Folklore, International Society for Folk Narrative Research, Ecclesiology and Ethnography, Asociația de Studii Etnologice din România ș.a.). Pentru cartea Reprezentarea Diavolului în imaginarul literar românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2012, a primit Premiul „Aurel Leon” pentru debut al „Ziarului de Iaşi” (acordat de un juriu condus de prof. univ. dr. Alexandru Călinescu) și Premiul pentru debut în critica literară acordat de revista „Convorbiri Literare” la ediţia a XVII-a a Zilelor revistei, Iaşi, 2013.
Mircea Păduraru a efectuat stagii de formare și cercetare la Utrecht, Jena, Chicago, Roma ș.a., are peste 90 de participări la conferințe și congrese de specialitate din străinătate și din țară și a publicat peste 100 de studii, articole și recenzii în reviste de specialitate și volume colective locale și din afara țării. Dintre acestea amintim: „O introducere în etologia folclorului pornografic”, Caietele Asociației de Studii Etnologice din România (în curs de apariție); „«Fondul interzis». Note despre etnoantropologia folclorului licențios”, Archiva Moldaviae, vol. VIII, 2021, p. 255-278; „«Folcloristica românească»” versus „«Istoria folcloristicii»”. Vrabie, Bîrlea și dominantele ideologice ale etnologiei comuniste”, în Philologica Jassyensia, an XVI, nr. 2 (32), 2020; „C.S. Lewis și Diavolul. Observații asupra strategiei determinării indeterminabilului”, în Jurnal teologic, vol. 19.2, 2020; „Eschatological Ethnology. The Fear of End within the Discourse of Romanian Ethnology”, în Archiva Moldaviae, vol. XI, 2019, p. 247-259; „The Representation of the Devil in the Romanian Contemporary Imagination”, în Translation and Cultural Mediation, eds. Roxana Ciolăneanu, Paul Nanu, Tartu University Press, Tartu, 2020, pp. 197-209; „Diavolul și regimul diurn al imaginației”, în Schimbarea lingvisticii și schimbarea lingvistică, Cernăuți, Universitatea Națională din Cernăuți, 2020, pp. 479-486; „Dominantele imaginarului literar evanghelic”, în Omul Evanghelic. O explorare a comunităţilor evanghelice româneşti, coord. Dorin Dobrincu şi Dănuţ Mănăstireanu, Iaşi, Editura Polirom, 2018; „The Literature of the Evangelicals as an Expression of the Identity Discourse”, Kilometer Null. Politische Transformation und gesellschaftliche Entwicklungen in Rumänien seit 1989, Thede Kahl and Larisa Schippel eds., Vienna, Frank & Timme, 2010, pp. 357-375; „Diabolus in Ecclesia. Considerations Over the Opening of the Holy Book Practice in the Context of Romanian Orthodoxy”, în Angels, Demons, and Representations of Afterlife within the Jewish, Pagan and Christian Imagery, Iulian Moga (coordinator), Iaşi, „Alexandru Ioan Cuza” University, 2013, pp. 420-448; „Semnele neputrezirii și interpretarea lor. Observații despre construcția retorică și politică a moaștelor”, în Istorie, ficțiuni, istorii ficționale (coord. Constantin Dram), Iaşi, Editura Vasiliana, 2020, pp. 211-227; „Note despre retorica autenticității în folcloristica vernaculară română”, în vol. In memoriam Gh. Pavelescu, coord. Amalia Pavelescu, Sibiu, Editura Techno Media/ Astra Museum, 2019, p. 249-262; „Îndrăzneală hermeneutică și rigorile comunității interpretative în mănăstirile lui Damian Stănoiu”, în Constantin Dram (coord.), în Pentru o cultură a râsului. Forme ale comicului, Editura Vasiliana `98, Iaşi, 2019, p. 216-239.
