Domenii
Filosofie şi Ştiinţe sociale
Istorie
Litere
Ştiinţe ale naturii
Ştiinţe economice
Ştiinţe exacte
Ştiinţe juridice
Educaţie fizică
Diverse
Colecții
Academia Practică
Antiqua et Mediaevalia
Bibliografica
Biblioteca de Istorie Literară
Bibliotheca Archaeologica Iassiensis
Bibliotheca Archaeologica Moldaviae
Bibliotheca Classica Iassiensis
Bibliotheca Patristica Iassiensis
BusinessLike
Cicero
Colecția Medico-chirurgicală
Complus
Contribuţii Ieşene de Germanistică
D.E.U. (Dicţionarele Editurii Universităţii)
Doctoralia
Documenta
Economie şi Societate Liberă
Economikon
Estetică și studii vizuale
Ethnos
Excellentia 150
Exercitium
FIBAS
Fontes Traditionis
Geographia
Hermenia
Historica
Historica Dagesh
Iberica
Imago Mundi
In Honorem
Istorie modernă și memorie culturală
Logos
Monumenta Linguae Dacoromanorum
Observatorul Social
Parenting
Patrimoniu
Personalităţi ale Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi
Proiecte Europene în Ştiinţele Sociale
Psihologie Socială şi Aplicată
Publicațiile Institutului Român de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta”
Restitutio Historiographica
Scripta Archaeologica et Historica Dacoromaniae
Sophia
Sport și Societate
Ştiinţele Educaţiei
Studii de Geografie Politică
Studii Europene
Thesaurus
Thesaurus Classicus
Traditio
Transdisciplinaria
World Literature
Periodice
Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (Serie nouă)
Alte reviste și periodice științifice

Pagina principală / Ultimele apariții /

Integrarea istoriei lumii în cultura românească. Traduceri de texte istorice din limba germană la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea

Alexandra Chiriac (coordonator), Alina Bruckner, Alexandra Chiriac, Ioan-Augustin Guriţă, Ana Catană-Spenchiu, Iulia Elena Zup

Data apariției: 13.12.2022

Domeniu: Litere / Istoriografie

Colecție: ---

ISBN: 978-606-714-736-0

Nr. pagini: 582

Format: 14,7 x 20,5 cm.

--- LEI

preț de producție

ADAUGĂ ÎN COȘ

Poșta Română 3-4 zile lucrătoare livrare gratuită Curier rapid 24-48 ore + taxe de livrare Suport clienți 0232.314.947

Descriere Sumar Despre autori

Volumul de faţă constituie rezultatul unui proiect inedit în literatura de specialitate, şi anume analiza traducerilor româneşti de texte istorice de limbă germană, de la finalul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, luând în calcul atât contextul socio-cultural, istoriografic şi ştiinţific, cât şi particularităţile extra- şi inter-discursive în care s-a realizat transferul.
Lucrarea este concepută pe două paliere: o parte teoretică, în care se încearcă împletirea mai multor abordări asupra fenomenului „Iluminismului românesc” – perspectiva studiilor culturale, a transferului cultural, a traductologiei şi istoriei traducerilor, a istoriografiei europene şi româneşti şi a istoriei limbii. În partea a doua, demersul teoretic este completat de analiza, filologică şi traductologică, a unor texte considerate reprezentative pentru perioada dată, ce pune discursul istoriografiei iluministe româneşti într-o lumină cu totul nouă.

Lucrarea de față este realizată cu sprijinul unui grant oferit de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS-UEFISCDI, tip proiect: Tinere Echipe.

Argument; PARTEA I. REPERE TEORETICE: Alexandra Chiriac: I. Cultură, discurs, transfer, traducere; I.1. Iluminismul şi istoria secolului al XVIII-lea. Perspective şi interpretări; I.2. Comunicarea interculturală, transferul/traducerea cultural(ă); I.3. Traducerea culturii; I.3.1. Cultura traducerii ca formă a comunicării interculturale; I.3.2. „Istoria traducerilor” şi reconstrucţia interacţiunilor la nivel global; Alexandra Chiriac: II. Istoria traducerii, practici şi noduri în reţeaua comunicării internaţionale; II.1. Traducerea în Europa Occidentală în secolul al XVIII-lea; II.2. Traduceri specializate şi traducători profesionişti. Cultura expertului; II.3. Traducerile în şi din germană în circuitul internaţional al cărţii de istorie; II.4. Carte şi traducere în sud-estul european şi în cultura română; II.5. Noduri ale reţelei culturale româneşti (1770-1840). Circulaţia cărţii în Principatele Române şi Transilvania; Ana Catană-Spenchiu: III. Limba româna şi începutul standardizării; Alexandra Chiriac, Ioan Augustin Guriţă: IV. Istoriografia secolului al XVIII-lea european; IV.1. Istoriografia occidentală în secolul al XVIII-lea; IV.1.1. Istoriografia occidentală iluministă; IV.1.2. Istoriografiile occidentale iluministe; IV.1.3. Istoriografia germană şi Şcoala de la Göttingen; IV.2. „Descoperirea” Europei de Est; IV.2.1. Istoriografia germană şi perspectiva continentală; Ioan-Augustin Guriţă: IV.3. Istoriografia românească. Modele istoriografice din secolul al XVIII-lea; Alexandra Chiriac: V. Traducerile româneşti de texte istorice de limbă germană; V.1. Traduceri de texte istorice. Corpus de texte; V.2. Traduceri de texte istorice din şi prin limba germană; V.3. Studii de caz; PARTEA A II-A: STUDII DE CAZ: I. Traduceri cu scop preponderent informativ-educativ; Alexandra Chiriac: I.1. Manual de istorie universală de Johann Matthias Schröckh în traducere românească; Iulia Elena Zup: I.2. Texte de informare şi instruire. Traducerile lui Nicola Nicolau: I.2.1. Istorii universale; I.2.2. Nicola Nicolau, negustor şi cărturar; I.2.3. Textele lui Nicola Nicolau: I.2.3.1. Descoperirea Americii (1816) ; I.2.3.2. Plutarh nou (1819); II. Traduceri de propagandă: Alexandra Chiriac: II.1. Ecaterina al doilea. Istorie adunată a împărăţii rusăşti di-nceputul ei păn la anul de acum; Ioan Augustin Guriţă: II.2. Textele de la Buda: II.2.1. Întîmplările răsboiului franţozilor şi întoarcerea lor de la Moscva ş. c. l., tălmăcite de pre nemţie de un iubitori de neamul românesc. Şi cu chieltuiala dumnealui Alexie Lazaru date în tipari, la Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungureşti, 1814, o planşă + 2 file + 104 pp. + o anexă; II.2.2. Trista întîmplare a cetăţii Dresda de la spargerea încoace a podului, pînă la apărarea cetăţii, la Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungureşti, 1814, 24 pp.; II.2.3. Scurtă arătare despre luarea Parisului şi alte întîmplări, de la un iubitori de pace, la Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungureşti, 1814, 16 pp.; II.2.4. Semne de biruinţă. Vrednica de pomenire biruinţă ce în vremea noastră s-au făcut sau Piramida cea din tunuri înălţată în marea cetate Moscva. Înălţarea Cinstitei Cruci în cetatea Dresda la zioa naşterei Mărirei Sale Alexandru I, împăratul a toată Rossia. Lucrurile lui Napoleon în Rossia. Cum au vorbit craiul din Neapol cu împărătescul rusescul anşef gheneral Miloradovici, acum întîi pre românie prefăcută şi tipărită dimpreună cu chipul piramidei, la Buda, în Crăiasca Tipografie a Universităţii Ungariei, 1815, 16 pp. + o gravură; II.2.5. Napoleon Bonaparte: ce au fost şi ce este. O întocmită arătare despre viiaţa şi faptele lui, dimpreună cu bătaia ce s-a întîmplat la luarea Parisului, pînă la ducerea lui în Insula Elba, la Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei, 1815, 40 pp.; II.2.6. Traducătorul textelor de la Buda; Ana Catană-Spenchiu: II.3. Arătarea stăpînirei şi a caracterului lui Alexándru I, împăratul a toată Róssia, Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungáriei, 1815; II.3.1. Johann Daniel Friedrich Rumpf, Alexander I, Kaiser von Russland. Ein Regierungs-und Karaktergemälde, Berlin, 1814; II.3.1.1. Karakterschets en kort overzigt der regeringwijze van Alexander den I keizer van Rusland, H.C.A. Thieme, Zutphen, 1815. Traducerea olandeză; II.3.2. Arătarea stăpînirei şi a caracterului lui Alexándru I, împăratul a toată Róssia, Buda, în Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungáriei, 1815; II.3.3. Analiza traductologică; II.3.3.1. Omisiuni; II.3.2.2. Glose şi interpolări; II.3.3.3. Greşeli şi echivalări dificile în traducere; II.3.3.4. Calcuri şi transpuneri improprii limbii române; II.3.3.5. Adaptarea în procesul traducerii; II.3.4. Observaţii asupra neologismelor din traducerea textului lui I. D. F. Rumpf ; III. Traduceri de istorie naţională: Alexandra Chiriac: III.1. Istoria Dachiei de J.A. Gebhardi; III.1.1. Contextul istoric şi cultural al Istoriei lumii; III.1.2. Ludwig August Gebhardi, autor al Istoriei Ungariei şi ţărilor învecinate; III.1.3. Ioan Nemişescu: Istoria politicească a Dachiei, 1808: III.1.3.1. Traducerea şi circulaţia sa în spaţiul românesc; III.1.3.2. Analiză traductologică; III.1.3.3. Consideraţii lingvistice; Alexandra Chiriac: III.2. Scrisoarea Moldovei: Prima traducere în limba română a lucrării lui Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae; III.2.1. Manuscrisele latine şi drumul lor european până la tipărire; III.2.2. Traducerea şi ediţia germană Beschreibung der Moldau; III.2.3. Traducerea şi ediţia românească: III.2.3.1. Tălmăcire dintr-o scriere gheograficească tipărită în Rosia la anul 1770; III.2.3.2. Manuscrisele traducerii operei lui Cantemir despre Moldova; III.2.3.3. Scrisoarea Moldovei de Dimitrie Cantemir, domnul ei, Neamţ 1825; III.2.4. Analiză traductologică a textului lui Cantemir; III.2.5. Consideraţii lingvistice; III.2.6. Traducătorul Scrisorii Moldovei; Alina Bruckner: III.3. Instrumentalizarea discursului scris în traducerile de texte istorice ale lui Damaschin Bojincă; III.3.1. Damaschin Bojincă şi epoca sa; III.3.2. Periodicul Bibliotecă românească; III.3.3. Texte sursă ale traducerilor istorice publicate în Bibliotecă românească; III.3.4. Analiză traductologică; III.3.5. Analiză lingvistică a celor trei traduceri; Particularităţi lexicale; Particularităţi fonetice; Particularităţi morfologice; Particularităţi de sintaxă; Bibliografie

Alexandra Chiriac (n. 1983, Iași) este lector universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. La Editura UAIC a mai publicat în anul 2016 volumele Giulio Cesare Croce. Viaţa lui Bertoldo în spaţiul european şi varianta sa tradusă în Transilvania și Traduceri şi traducători în spaţiul românesc în secolul al XVIII-lea. Istoria Ecaterinei a II-a de J.M. Schweighofer şi varianta sa tradusă în Moldova.
Alina Bruckner (n. 1984, Iaşi) este lector universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, unde predă cursuri și seminarii de limbă germană și comunicare interculturală. Lucrarea de doctorat, publicată în Germania în anul 2017, sub titlul Carmen Sylva als Massenliteraturautorin, a analizat activitatea literară a reginei-poete Carmen Sylva din perspectivă interculturală, dar și a apartenenței la literatura de consum. La Editura UAIC a publicat lucrarea Modernizarea culturii române prin traduceri laice. Trei scrieri istorice ale lui Damaschin Bojincã din perspectivã traductologicã, 2022.
Iulia Elena Zup (n. 1983, Iaşi) este lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. La Editura UAIC a mai publicat volumul Traducerile legislatiei austriece în Bucovina habsburgica (1775-1918), 2015.
Ana Catanã-Spenchiu (n. 1983, Iaşi) este cercetător științific la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Alte cărți publicate la Editura UAIC (coeditor): Eugen Munteanu (coordonator), Ana Catanã-Spenchiu, Ana-Maria Gînsac, Mariana Nastasia, Mădălina Ungureanu (editori), Receptarea Sfintei Scripturi: între filologie, hermeneutică şi traductologie. Lucrările Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, ediţia a X-a, Iaşi, 2021; Eugen Munteanu (coordonator), Ana Catanã-Spenchiu, Ana-Maria Gînsac, Maria Moruz, Mădălina Ungureanu (editori), Receptarea Sfintei Scripturi: între filologie, hermeneutică şi traductologie. Lucrările Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, ediţia a IX-a, Iaşi, 2020; Eugen Munteanu (coordonator), Ana Catanã-Spenchiu, Ana-Maria Gînsac, Maria Moruz, Mădălina Ungureanu (editori), Receptarea Sfintei Scripturi: între filologie, hermeneutică şi traductologie. Lucrările Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, ediţia a VII-a, Iaşi, 2017.
Ioan-Augustin Guriţã (n. 1985, Botoșani) este conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, autor a numeroase studii publicate în reviste de specialitate şi în volume colective. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a mai publicat volumele Gavriil Callimachi, mitropolit al Moldovei (1760-1786), 2017, pentru care a primit Premiul Mihail Kogălniceanu al Academiei Române, și „Ţinând cu putere cuvântul vieţii”. Studii şi documente privitoare la istoria bisericească şi culturală a Moldovei (sec. XVIII-XIX), 2021.