Descriere
Sumar
Despre autori
Această carte face parte dintr-un curent recent din filosofia analitică privind aplicabilitatea matematicii în știință și disputa filosofică actuală în legătură cu existența explicațiilor științifice autentic matematice, mai exact a explicațiilor științifice în cadrul cărora matematica joacă un rol explicativ. Obiectivul principal al cărţii este prezentarea unei teorii filosofice cu privire la felul ȋn care matematica poate contribui la ȋnţelegerea fenomenelor naturii, fără a juca un rol explicativ ȋn raport cu acestea. Pe lângă acesta, un obiectiv secundar al autorului este familiarizarea cititorul român cu două dintre cele mai aprinse dispute din filosofia analitică a zilelor noastre: disputa din filosofia matematicii dintre platoniști și nominaliști purtată în termenii argumentului indispensabilității matematicii în știință și disputa din filosofia generală a științei în legătură cu existența explicațiilor non-cauzale.
«„Experienţa noastră de până acum justifică opinia că natura constă în realizarea acelor idei matematice cel mai simplu de conceput. Sunt convins că putem descoperi prin intermediul construcţiilor pur matematice conceptele și legile care le leagă între ele, care furnizează cheia înțelegerii fenomenelor naturii” (Einstein, 1988, p. 274, s.n.).
Așa cum reiese clar din paragraful citat aici, în opinia lui Einstein, construcţiile pur matematice furnizează cheia înţelegerii
fenomenelor naturii.1 Einstein nu explică de ce consideră că așa stau lucrurile, dar o astfel de explicaţie este necesară dacă ţinem cont de faptul că este cât se poate de ciudat ca un domeniu care are atât de puţin (sau chiar deloc) de-a face cu lumea fizică, cum este matematica, să joace un rol atât de important în înţelegerea naturii. Principalul meu obiectiv în această carte este să ofer o teorie filosofică despre felul în care este posibil acest lucru.» (dr. Gabriel Târziu, în introducerea cărții)
Prefață;
1. Introducere;
2. Rolul matematicii în știință:
2.1. Între descriere și reprezentare:
2.1.1. Problema istorică;
2.1.2. Problema imposibilității revizuirii matematicii;
2.1.3. Cum se raportează teoriile științifice la lume?;
2.2. Rolul matematicii în rezolvarea de probleme;
2.3. Rolul matematicii în predicția fenomenelor naturii;
2.4. Rolul matematicii în descoperirile științifice;
2.5. Rolul matematicii în descoperirea de noi teorii științifice;
2.6. Aplicabilitatea matematicii ca sursă de probleme filosofice;
3. Există explicații matematice ale fenomenelor fizice?:
3.1. Relația dintre explicație și înțelegere;
3.2. Disputa realism‒nominalism din filosofia contemporană a matematicii;
3.3. Disputa din filosofia științei cu privire la explicațiile non-cauzale;
3.4. Exemple de posibile explicații matematice ale unor fenomene fizice:
3.4.1. Patternuri meteorologice antipodale;
3.4.2. Cicorile;
3.4.3. Fagurele de miere;
3.4.4. Podurile din Königsberg;
3.5. Relevanța explicativă a matematicii în explicațiile științifice:
3.5.1. Argumentul îmbunătățit al indispensabilității al lui Baker;
3.5.2. Tipuri de relevanță explicativă;
3.5.3. Importanță și valoare explicativă;
3.5.4. Două viziuni asupra explicației;
3.6. Abordarea caz-cu-caz:
3.6.1. Abordarea caz-cu-caz a problemei explicațiilor;
3.6.2. Teoriile lui Lange și Pincock și realismul matematic;
3.6.3. Există explicații științifice non-cauzale?;
3.6.4. Probleme cu abordarea caz-cu-caz;
3.7. Rolul explicativ al modelelor optimale:
3.7.1. Sunt modelele optimale explicative? Răspunsul lui Potochnik;
3.7.2. Teoria alternativă a lui Rice;
3.7.3. Teoria alternativă (îmbunătățită) a lui Rice;
3.7.4. Teoria lui Irvine;
4. Rolul matematicii în înțelegerea naturii:
4.1. Înțelegerea neexplicativă;
4.2. Posibilitatea transferului de explicații între două domenii;
4.3. Similaritatea structurală dintre domenii și transferul de înțelegere;
4.4. Înțelegerea structurală;
Bibliografie.
Gabriel Târziu, specializat în filozofia matematicii și filozofia generală a științei, este preocupat de înțelegerea și explicația științifică, de problema înțelegerii matematice în știință și a existenței explicațiilor matematice ale fenomenelor fizice. A lucrat ca cercetător postdoctoral (Academia Română, filiala Iași) și a obținut burse de cercetare în străinătate la Universitatea „Ludwig Maximilian” din München, Universitatea din Ghent, Universitatea din Bruxelles și Universitatea din Duisburg-Essen. Este autorul cărții Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică (Editura Institutul European, 2013) și a publicat mai multe articole în reviste de specialitate, precum Journal For General Philosophy of Science, Theoria, Acta Analytica și Logique et Analyse. Articole științifice reprezentative: Can We Have Physical Understanding of Mathematical Facts? (în Acta Analytica: 1-24, 2022); How Do We Obtain Understanding with the Help of Explanations? (în Axiomathes, 31 (2):173-197, 2021); Can we have mathematical understanding of physical phenomena? (în Theoria: An International Journal for Theory, History and Fundations of Science, 33 (1): 91-109, 2018); Importance and Explanatory Relevance: The Case of Mathematical Explanations (în Journal for General Philosophy of Science, 49 (3): 393-412, 2018).
