Descriere
Sumar
Despre autori
Volum editat prin contribuția Primăriei Municipiului Iași – partener al DIALOGURILOR DESPRE EDUCAȚIE, proiect al Academiei Române Filiala Iași
Prefață de Laurențiu Șoitu
Lucrarea este rezultatul comunicărilor susținute la cea de-a II-a ediție a Conferinței Dialoguri despre educație, organizată de Academia Română, Filiala Iași, în zilele de 10-12 aprilie 2025 – cu participare națională și internațională și cu adresabilitate tuturor nivelurilor școlii.
«Volumul ne va reaminti că există și o altă lume, în care se spune orice, oriunde, oricând, oricui. Una, tot mai numeroasă, în care vorbitorului nu-i pasă de statutul său, de responsabilitățile vârstei, de rolul asumat sau încredințat, de rigorile impuse de locul, de publicul prezent, de momentul vorbirii ori scrierii. Din aceste considerente, vom sublinia că discuția despre limbajul educației este situată la nivelul școlii de toate gradele, al cercetătorilor și beneficiem de experiența unor autori din marile centre universitare ale țării, din Republica Moldova, dar și a unora din Germania și Norvegia.
Responsabilitatea rostirii / scrierii este a cuvântului-persoană, a persoanei. Unele cuvinte ne însoțesc toată viața. Ele dictează înțelesurile, acțiunile, comportamentele și construiesc sinele. Cuvintele nu sunt ale noastre, le primim spre a deveni ale noastre, dar ne desăvârșim / împlinim prin ele. Alegerea e dată de contexte și, mai ales, de modul în care ne sunt oferite prin implicitul și explicitul lor.» (Laurențiu Șoitu)
«Educația reprezintă un domeniu strategic pentru orice țară, orice cultură care se respectă. Dacă, pe de o parte, nu investim suficiente fonduri în educație și, pe de altă parte, ne ascundem în spatele terminologiilor la modă, al metodelor „moderne” (numai pentru că sunt numite cu sintagme de împrumut) uitând esența educației, nu ne mai miră nivelul alarmant al calității rezultatelor la diverse teste naționale sau internaționale ori, mai grav, alegerile cetățenilor care se lasă purtați de discursuri pe care nu le înțeleg și din care nu pot distinge adevărul de neadevăr.» (Gabriela Haja)
Prefaţă (Laurenţiu Şoitu)
I. CONSTRUCȚIA MESAJULUI ÎN EDUCAȚIE
Steliana TOMA, Dan POTOLEA, Metamorfoze ale limbajului educațional. Interdependența stilurilor de comunicare / Metamorphoses of educational language. Communication styles interdependence
Ioan NEACȘU, Limbajul educației și științelor educației: semiotică, identități și legitimități formative / The language of education and educational sciences: the semantics of identities and the legitimity of formative values
Aurel CODOBAN, Problema școlii este producerea unui tip propriu de discurs / The problem of school is the production of its own type of discourse
Otilia DANDARA, Condiții ale dezvoltării limbajului specializat în domeniul Educație / Conditions of the development of specialized language in the field of education
Heribert HINZEN, Lifelong learning – lifewide and lifedeep. Reflections on some paradigm shifts in the language of education / Învățarea pe tot parcursul vieții – la nivelul întregii vieți și în profunzime. Reflecții asupra unor schimbări de paradigmă în limbajul educației
Sturla BJERKAKER, A human touch – adult learning and education with a difference / O atingere umană – învățarea și educația adulților cu o diferență
Marin MANOLESCU, Abordarea cognitivă a educației școlare. Repere în diferențierea conceptelor de bază ale educației cognitive / Cognitive approach to school education. Points of mark in differentiating the basic concepts of cognitive education
Mara-Sînziana PASCU, Limbajul relaționării profesor-elev / The language of the teacher-student relationship
Merima Carmen PETROVICI, Importanța construcției mesajului în predarea comunicării / The importance of message construction in teaching communication
Vasile FLUERAȘ, Legătura dintre limbaj și discursul educațional / The connection between language and educational discourse
Diana ANTOCI, Dimensiunea valorică a limbajului educațional: de la teorie la practică / The value dimension of educational language: from theory to practice
Elena Isabelle TAMBA, Schimbări de paradigmă în limbajul educației: o perspectivă europeană prin EFNIL / Paradigm shifts in educational language: a european perspective through EFNIL
Anca-Diana BIBIRI, Level up our knowledge. Expresii frazeologice în educație: de la clasic la modern / Level up our knowledge. Phraseological units in education: from classic to modern
Mihaela DOBOȘ, Tipare postmoderne în comunicarea pedagogică. O perspectivă dinspre studiul literaturii / Postmodern patterns in pedagogical communication. A perspective from the study of literature
Roxana-Maria GAVRILĂ, De la informare la formare: cum influențează structura mesajului educațional procesul de învățare / From informing to training: how the structure of educational message influences the learning process
Vera ROTARI, Portofoliu selectiv cu insigne digitale – o inovație în evaluarea și recunoașterea competențelor digitale ale elevilor din învățământul profesional tehnic / Digital badges – an innovation in assessing and recognizing the digital competences of students in technical vocational education
II. LIMBAJ ȘI LIMBAJE ÎN EDUCAȚIE
Gabriela HAJA, Digitizare vs. digitalizare sau despre probleme ale adaptării
neologismelor în română / Digitizing vs. digitalization or about the problems of adapting neologisms in Romanian
Mihaela MOCANU, Metaforele conceptuale în discursul educației: o abordare cognitivă / Conceptual metaphors in educational discourse: a cognitive approach
Maria NICULESCU, Metafora – abordări și perspective în formarea cadrelor didactice și predare – învățare / Metaphor – approaches and perspectives in teacher training and teaching – learning process
Ștefania BEJAN, Limbajul fericirii de a ști. Fericirea de a ști / The language of the happiness of knowing. The happiness of knowing
Viorica GORAȘ-POSTICĂ, Cosmina CHIRCUȘI, Dezvoltarea creativității și a limbajului artistic – condiții ale demersului formativ în clasele primare / Development of creativity and artistic language – conditions of the educational process in primary classes
Vladimir GUŢU, Technologies, strategies and didactic methods: valences of pedagogical language / Tehnologii, strategii și metode didactice: valențele limbajului pedagogic
Maia ȘEVCIUC, Carolina ȚURCANU, Natalia TOMA, Teaching strategies – sources of developing pedagogical language / Strategii de predare – surse de dezvoltare a limbajului pedagogic
Gianina-Ana MASSARI, Rolul metaforelor în procesul de învățare al elevilor cu aptitudini înalte / The role of metaphors in the learning process of highly able students
Carmen-Gabriela BOSTAN, Limbajul nonverbal al dialogului profesor-elev / The nonverbal language of the teacher-student dialogue
Alina SÎRGHEA, Elemente nonverbale și paraverbale în limbajul educațional: promovarea stării de bine în mediile de învățare / Non-verbal and paraverbal elements in educational language: fostering well-being in learning environments
Silvia GUȚU, Ion GUȚU, Multiverbalitatea și multimodalitatea în educație: cazul limbilor străine / multiverbalism and multimodality in education: the case of foreign languages
Liviu Adrian MĂGURIANU, Iluzia cunoașterii obiective prin intermediul simțurilor / The illusion of objective knowledge through the senses
Valentina MÎSLIȚCHI, Sensuri și semnificații ale parteneriatului educațional școală-familie-comunitate / Meanings and significances of the school-family-community educational partnership
Mihaela-Georgiana BALAN, Audiția muzicală – fundament al formării limbajului muzical în învățământul academic de specialitate / Musical listening – basis of musical language training in specialized academic education
Horațiu CATALANO, Gabriela MESTIC, Ana RUS, Anca ANI-RUS, Dezvoltarea abilităților de literație ale școlarilor mici prin intermediul poveștilor digitale / Developing the literacy skills of lower primary students through digital storytelling
Mihaela GRASU, Ana-Maria CIOBANU, Adaptarea discursului didactic la elevii cu tulburări din spectrul autist / Adapting teaching discourse to students with autism spectrum disorders
Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea, Vaslui) este profesor univ. emerit dr. al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; primul român inclus în „International Adult and Continuing Educational Hall of Fame” Clasa 2008, Oklahoma University; Doctor Honoris Causa al mai multor universități din țară și din Republica Moldova. Președinte al Comisiei de Științe ale Educației, Academia Română Filiala Iași. Licențiat în Filosofie, Doctor în Filosofie, Logică, 1982; doctor în Știinţe ale Educației, 1997; conducător de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, domeniul: Filosofie, Știinţe ale Comunicării (2001 2009); conducător de doctorat în Știinţe ale Educaţiei (2009 2016). După interdicția Legii Funeriu (1/2011) este conducător de doctorat la Universitatea de Stat Moldova din Chișinău, Republica Moldova, domeniul Știinţe ale Educaţiei (2016 – prezent). Iniţiator al unor noi direcţii de cercetare și formare (Știinţe ale comunicării, Educaţia adulţilor, Medierea conflictelor), de utilizare a noilor tehnologii (Platforma Interdisciplinară de Cercetare și Formare MEDIAEC, 2006), al unor proiecte naționale și internaționale în valoare de peste 30 milioane euro. Autor, coautor și coordonator a peste 40 de volume apărute în edituri din țară și străinătate.
Gabriela Haja (n. 1968) este cercetător științific gradul I la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Angajată în 1994, își desfășoară activitatea în cadrul Departamentului de lexicologie și lexicografie. A fost secretar științific, cu delegație (2010-2012, 2015-2022) și coordonator al Departamentului de lexicologie și lexicografie (2008-2022). Din 2022 ocupă funcția de director al institutului. Participă la proiecte fundamentale ale Academiei Române din cadrul programului Tezaurul lexical al limbii române: Dicționarul limbii române, Corpus lexicografic românesc electronic, Dicționarul tezaur al limbii române în format electronic. A publicat lucrări în domeniile lexicografie și e lexicografie, terminologie, filologie, istoria limbii, poetică. A participat la mai multe proiecte de digitalizare pentru limba română. A coordonat realizarea și publicarea primei ediții critice digitale a unui text vechi românesc: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Regum I, Regum II (2008). Este interesată de inovarea cercetării lexicografice din cadrul Academiei Române, de creșterea vizibilității rezultatelor cercetării din cadrul institutului, de locul și rolul cercetării în lumea actuală. În calitate de președinte, din 2019, al Comisiei pentru studierea originii poporului și a limbii române a Academiei Române, Filiala Iași, este preocupată de problemele educației, de rolul acesteia în formarea capacității de înțelegere, cu discernământ, a literaturii dedicate istoriei limbii și culturii poporului român.
