Descriere
Sumar
Despre autori
Pornind de la premiza lipsei unui studiu dedicat istoriei culturale a luminii din perspectiva creației artistice, volumul de față încearcă să consemneze, să analizeze și să configureze o succintă istorie culturală a acestui element vizual implicat în construcția oricărei lucrări de artă, fie că este vorba despre lumina diurnă sau cea artificială, fie din perspectiva relațiilor dintre semnificațiile sale simbolice dobândite în decursul vremii și diversele sale utilizări spațiale, analizate deopotrivă sub aspect estetic și compozițional. Studiul cuprinde, din punct de vedere cronologic, perioada cuprinsă între sfârşitul Antichităţii şi începuturile creştinismului şi Iluminism.
Introducere:
1. Preliminarii metodologice – intenția elaborării unei istorii culturale a utilizării luminii în artele vizuale;
2. Metafora luminii – de la teofanie la experienţă estetică;
3. Lumina în artele vizuale – mediu artistic și dispozitiv estetic;
1. Metafora luminii în gândirea medievală:
1.1. Semnificația spirituală și teologică a luminii în estetica Antichității târzii și în scrierile biblice și patristice:
1.1.1. Între materie și lumină – diafanul;
1.1.2. Plotin și strălucirea interioară;
1.1.3. Dumnezeu este lumină – lumina în scrierile Vechiului și Noului Testament;
1.1.4. Lumina în viziunea părinților greci ai Bisericii creștine;
1.1.4.1. Lumina creată și lumina necreată;
1.1.4.2. Sufletul și experiența mistică a Luminii;
1.1.4.3. Frumusețe și lumină în scrierile Sfinților Părinți:
1.1.5. Despre Pseudo Dionisie Areopagitul și atributele luminii divine;
1.1.5.1. Lumina ca nume al lui Dumnezeu și teologia mistică dionisiacă;
1.1.5.2. Lumină și întuneric, coincidența contrariilor și teologia negativă;
1.1.5.3. Diafanul, spațiu de manifestare a ierarhiilor cerești;
1.1.5.4. Frumusețea divină și lumina în ideile estetice ale lui Dionisie;
1.2. Parametrii esteticii luminii în gândirea medievală occidentală:
1.2.1. Lux, Lumen, Claritas, Splendor;
1.2.2. Sf. Augustin și Confesiunile despre lumină;
1.2.2.1. Iluminarea mistică din perspectiva augustiniană;
1.2.2.2. Creație și lumină la Sf. Augustin;
1.2.2.3. Frumusețea și strălucirea – repere estetice augustiniene;
1.2.3. Lumina între ideile Școlii de la Saint Victor și ale Școlii de la Chartres;
1.2.4. Viziuni mistice – Sf. Bonaventura și cele patru tipuri de lumină:
1.2.4.1. Natura iluminării divine și importanța ei;
1.2.4.2. Lumina, materie și transparență în gândirea Sf. Bonaventura;
1.2.4.3. Natura imaginii și frumusețea:
1.2.5. De la Robert Grosseteste la Meister Eckhart;
1.2.5.1. Repere ale opticii medievale occidental europene. Ideile și influențele gândirii arabe despre lumină;
1.2.5.2. Robert Grosseteste și metafizica luminii;
1.2.5.3. Lumina la Albert cel Mare și Toma D’Aquino;
1.2.5.4. Accepțiuni ale luminii la Meister Eckhart și Berthold din Moosburg;
2. Lumină și spațiu în arta și arhitectura medievală:
2.1. Rolul teologiei în programul artistic medieval;
2.2. De la arhetip la imagine – construcția metaforei în arta medievală;
2.3. Spațiul arhitectural bizantin. Aurul și slava lui Dumnezeu;
2.3.1. Simbolistica arhitecturii bizantine:
2.3.1.1. Difuzarea luminii în bisericile de plan longitudinal;
2.3.1.2. Difuzarea luminii în bisericile de plan central:
2.3.2. Utilizarea luminii și a aurului în imagini și obiecte;
2.3.2.1. Icoana, mozaicul și utilizarea fondului luminos;
2.3.2.2. Semnificații simbolice ale obiectelor liturgice;
2.4. Spațiul arhitectural medieval occidental. Lumina și vitraliul:
2.4.1. Structurări, simboluri și funcții ale luminii în spațiul gotic:
2.4.1.1. Scurte repere istorice asupra perioadei gotice;
2.4.1.2. Cazul abației Saint Denis – abatele Suger și nașterea goticului;
2.4.1.3. Biserica gotică între inovațiile tehnice și valorile spirituale;
2.4.1.4. Lumina și spațiul arhitectural gotic;
2.4.1.5. Studii de caz;
2.4.2. Vitraliul și iluminarea spațiului arhitectural:
2.4.2.1. Apariția vitraliului;
2.4.2.2. Funcția vitraliului în arhitectura gotică;
2.4.2.3. Narativismul și forța ilustrativă a vitraliului;
2.4.3. Omul medieval și biserica gotică;
2.5. Iluminarea în arhitectura medievală românească:
2.5.1. Influența gotică și importanța luminii în arhitectura medievală transilvăneană:
2.5.1.1. Influențele gotice timpurii și trăsăturile arhitecturii transilvănene din secolul al XIII lea;
2.5.1.2. Spațiul arhitectural ecleziastic în secolele al XIV lea și al XV lea în Transilvania;
2.5.1.3. Arhitectura gotică transilvăneană în contextul influențelor europene;
2.5.2. Lumina în arhitectura din Moldova în secolele al XV lea și al XVI lea;
2.5.2.1. Cristalizarea stilului moldovenesc în perioada pre ștefaniană;
2.5.2.2. Ctitoriile ștefaniene și originalitatea utilizării elementelor gotice;
2.5.2.3. Ctitorii boierești și post ștefaniene. Utilizarea luminii și a spațiului;
3. Renașterea, Barocul, Iluminismul și spectacolul de lumini:
3.1. Construirea iluziei luminii în pictura Renașterii:
3.1.1. Atributele luminii în Renaștere;
3.1.2. Despre forma sau iconografia luminii în pictura Renașterii;
3.1.3. Experimentele optice și clar obscurul lui Leonardo da Vinci;
3.2. Barocul – între spectacolul ecleziastic și cel monarhic:
3.2.1. Concepția barocă despre lume ca spectacol și ideea materializării spiritului;
3.2.2. Revoluția copernicană, prisma lui Newton și dispozitivele optice;
3.2.3. Reprezentarea sculpturală a luminii;
3.2.4. Spectacolul oglinzilor și reflexia luminii;
3.3. Lumina ca metaforă a rațiunii:
3.3.1. Reabilitarea raționalistă a „luminii naturale”;
3.3.2. Iluminismul ca metaforă a rațiunii;
3.3.3. Reprezentări artistice ale metaforei raționaliste;
Concluzii;
Bibliografie
Oana Maria Nae (n. 1983) este doctor în arte vizuale, istoric de artă și predă în prezent cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași. Este interesată de modul de reprezentare a femeii în pictura românească modernă, de relațiile dintre orientalism și occidentalism, dar și de fenomenele culturale care preced și influențează epoca modernă. A participat la numeroase conferinţe internaţionale şi naţionale (ASPLF 2016, CAA 2019, EAM 2018 și 2022), a publicat studii sub formă de articole ştiinţifice (în reviste precum Anastasis. Research in Medieval Culture and Art, Hermeneia. Journal of Hermeutics, Art Theory and Criticism ș.a.) și cursuri universitare (Cum scriem un text despre artă. Ghid practic pentru studenții din domeniul artelor vizuale, împreună cu Daniel Ungureanu, Editura Artes, 2022).
