Descriere
Sumar
Despre autori
Seria Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (vol. I-XXIV), publicată la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1988-2015), a fost realizată de cercetători români şi germani în cadrul unui parteneriat academic între universităţile „Albert-Ludwig” din Freiburg im Breisgau şi „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iniţiat în anul 1986 de prof. dr. Paul Miron, în colaborare cu profesorii ieşeni Alexandru Andriescu şi Vasile Arvinte. Publicarea textelor din seria dedicată Bibliei de la 1688 a fost continuată și finalizată sub coordonarea prof. dr. Eugen Munteanu (2011-2015); volumul al VII-lea (2007) a fost coordonat de CS I dr. Gabriela Haja.
Seria Monumenta linguae Dacoromanorum continuă prin punerea în circulație a vechilor traduceri biblice din cultura română. Lucrarea de față pune la dispoziția specialiștilor și a publicului larg două dintre copiile manuscrise ale unuia dintre cele mai vechi texte românești, Psaltirea, în transcriere fonetic-interpretativă, cu aparat filologic, studii și indice de cuvinte. Este vorba despre Psaltirea Voronețeană (ms. 693 BAR) și Psaltirea „Ciobanu” (ms. 3465 BAR), ambele datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Ediția este inedită în filologia românească prin aceea că publică și textul slavon intercalat din cele două manuscrise bilingve, important atât pentru studiul textului românesc, cât și pentru studiul tradiției slavone a Psaltirii.
Volumul urmează structura generală a seriei Monumenta linguae Dacoromanorum: I. Notă asupra ediției; II. Texte; III. Note filologice și comentarii; IV. Studii; V. Indice de cuvinte și forme; VI. Bibliografie; VII. Abrevieri; VIII. Anexe. Ediția oferă cititorilor posibilitatea de a studia comparativ cele două Psaltiri, textele fiind aliniate la nivel de verset. Studiile aduc date noi privind traducerea și transmiterea textului românesc al Psaltirii în secolul al XVI-lea și receptarea lui în versiuni din secolul următor.
Lucrarea reprezintă unul dintre rezultatele proiectului O reevaluare a Psaltirilor românești din secolul al XVI-lea. Corpus aliniat și studii comparative (cod PN-III-P4-ID-PCE-2020-2939), finanțat de CNCS-UEFISCDI (coord. CS II dr. Ana-Maria Gînsac).
I. NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI
1. Textul românesc (Mădălina Ungureanu – Psaltirea Voronețeană, Ana-Maria Gînsac – Psaltirea „Ciobanu”)
2. Textul slavon (Ion-Mihai Felea)
II. TEXTE
Coloana 1 – Psaltirea Voronețeană: textul slavon (Constanța Burlacu)
Coloana 2 – Psaltirea Voronețeană: textul românesc (Mădălina Ungureanu)
Coloana 3 – Psaltirea „Ciobanu”: textul slavon (Ion-Mihai Felea)
Coloana 4 – Psaltirea „Ciobanu”: textul românesc (Ana-Maria Gînsac)
III. NOTE FILOLOGICE ȘI COMENTARII
Psaltirea Voronețeană: textul slavon (Ion-Mihai Felea)
Psaltirea Voronețeană: textul românesc (Mădălina Ungureanu, Iosif Camară)
Psaltirea „Ciobanu”: textul slavon (Ion-Mihai Felea)
Psaltirea „Ciobanu”: textul românesc (Ana-Maria Gînsac)
IV. STUDII ASUPRA TRADUCERII ȘI TRANSMITERII TEXTULUI ROMÂNESC AL PSALTIRII ÎN SECOLUL AL XVI-LEA
1. Date noi despre traducerea și transmiterea textului românesc al Psaltirii în secolul al XVI-lea (Iosif Camară)
2. Traducere prin calc (studii de caz) (Mădălina Ungureanu, Ion-Mihai Felea)
3. Echivalarea dativului absolut slavon (Mădălina Ungureanu, Ion-Mihai Felea)
4. Lexicul latin și ipoteza traducerii după o sursă latină (Dinu Moscal, Ana-Maria Gînsac)
V. INDICE DE CUVINTE ȘI FORME
Psaltirea Voronețeană: textul românesc (Mădălina Ungureanu)
Psaltirea „Ciobanu”: textul românesc (Dinu Moscal)
VI. BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
VII. ABREVIERI
VIII. ANEXE
Ana-Maria Gînsac (n. 1979, Vatra-Dornei) este cercetător la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A publicat lucrarea Teonimie românească. Concept, metodă, probleme (Iași, 2013) și a participat la editarea traducerilor românești ale Bibliei din secolul al XVII-lea, fiind coautoare a mai multor volume apărute în seria Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (Iași, 2011-2015) și a ediției filologice Vechiul Testament – Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu. Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române (Iași, 2016). De asemenea, a coordonat lucrarea Practici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830) (Iași, 2017), principalul rezultat al proiectului cu același nume, și a contribuit la volumul Translation Automatisms in the Vernacular Texts of the Middle Ages and Early Modern Period (Turnhout, Brepols, 2023).
Constanța Burlacu (n. 1994, Republica Moldova) este doctor în filologie al Universității din Oxford (2022) cu teza Translation and Circulation of Romanian and Slavonic Liturgical Books in Wallachia, Transylvania, and Moldavia, coordonată de prof. dr. Martin Maiden și prof. dr. Ralph Cleminson. Dr. Burlacu s-a specializat în istoria cărții, acoperind momentul de tranziție de la textele manuscrise la cele tipărite. În legătură cu aceasta, a colaborat în proiecte de paleografie și editare textuală, concentrându-se pe tradițiile slavonă bisericească și română veche (14th Century South Slavonic Scribes and Scriptoria, la Cyrillo-Methodian Research Center, Academia de Științe a Bulgariei; roPsalt, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași). Mai recent, a catalogat manuscrise slavone digitalizate pentru Hill Museum & Manuscript Library.
Iosif Camară (n. 1985, Dărmănești) este cercetător la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Este autor al lucrării Rugăciunea Tatăl nostru în limba română. Studiu istorico-filologic (Iași, 2020) și coautor al lucrărilor Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (Iași, 2014-2015) și Practici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830) (Iași, 2017). De asemenea, a participat la editarea lexicoanelor slavo-române din secolul al XVII-lea în cadrul proiectului Primele dicționare bilingve românești (secolul al XVII-lea). Corpus digital prelucrat și aliniat (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020-2022) și a publicat studii despre sursele slavone ale Psaltirilor românești din secolul al XVI-lea în revistele Limba română, Palaeobulgarica și Caietele „Sextil Pușcariu”. Este co-organizator al Simpozionului „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană” și vicepreşedinte al Asociaţiei de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România.
Ion-Mihai Felea (n. 1991, Chișinău) este doctor în filologie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2022) cu teza Influențe slavone în primele texte biblice românești, coordonată de prof. dr. Magda Jeanrenaud și prof. dr. Eugen Munteanu. Ca membru al proiectului Primele dicționare bilingve românești (secolul al XVII-lea). Corpus digital prelucrat și aliniat (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2020-2022), a contribuit la editarea în format digital a lexiconului slavo-rutean al lui Pamvo Berînda (Лексіконъ славенорωсскїй и именъ Тлъкованїє, Kiev, 1627). A publicat studii privind practicile de traducere din slavonă în română în secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
Dinu Moscal (n. 1975, Rădăuți) este cercetător la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” (Departamentul de toponimie) al Academiei Române – Filiala Iaşi. A publicat studii şi recenzii în Anuarul de lingvisitică şi istorie literară, Dacoromania, Diacronia, Logos & Episteme, Philologica Jassyensia, Revue de linguistique romane, Zeitschrift für romanische Philologie şi în volumele unor congrese internaţionale de lingvistică şi onomastică. Este autor al volumului Teoria câmpurilor lexicale. Cu aplicaţie la terminologia populară a formelor de relief pozitiv (Iași, 2013), publicat pe baza tezei de doctorat, coautor al Micului dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic (Iași, vol. I, 2014; vol. II, 2021) și al volumului Practici de traducere a numelor proprii în scrisul românesc premodern (1780-1830) (Iași, 2017).
Mădălina Ungureanu (n. 1979, Negrești) este cercetător la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din 2009. Este doctor în filologie cu o ediție de text a lucrării Parimiile preste an (Dosoftei, Iași, 1683), coautor al mai multor volume apărute în seria Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688 (Iași, 2007, 2011-2015) și al ediției de text Vechiul Testament – Septuaginta. Versiunea lui Nicolae Spătarul Milescu. Ms. 45 de la Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei Române (Iași, 2016), director al unui proiect de cercetare despre lexicoanele românești din secolul al XVII-lea și membru în mai multe proiecte vizând cultura românească veche și premodernă.