Descriere
Sumar
Despre autori
Volumul de față propune un demers hermeneutico-fenomenologic care vizează eterogenitatea tablourilor în compoziția cărora sunt reprezentate oglinzi. Miza asumată de autor este una dublă: pe de o parte, scopul acestei lucrări este de a realiza o „arheologie” critică a diverselor moduri ale apariției oglinzii în tablouri, astfel încât să putem contura o cazuistică și o monografie a manifestărilor ei (meta)picturale și simbolice; pe de altă parte, cartea încearcă să urmărească felurile în care privirea/privirile sunt modulate de-a lungul „mutațiilor” reprezentării oglinzilor în tablouri. Pentru autor, a face „arheologia” tablourilor cu oglinzi înseamnă a face istoria unei fenomenologii a privirii. Astfel, teza pe care o susține în lucrarea de față este aceea că „decaparea” straturilor de sens ale oglinzii pictate este inseparabilă de tematizarea privirii.
Introducere
1. Considerații teoretice
1.1. Oglinda și mimesis-ul
1.2. Paragone
1.3. Conceptul de „mise en abîme”
1.4. Conceptul de „metapictură”
2. Efectul Van Eyck
3. Scenariile de producție
4. (Auto)portrete speculare
5. Imagine și semn: Oglinda în raportul mimesis-semiosis
6. Oglinda ca simbol
6.1. Prudența
6.2. Oglinda morții
6.3. Femei la oglindă
6.3.1. Oglindă și viciu
6.3.2. Cocheta și diavolul
6.3.3. Scene de abbellimento
6.3.4. Venus
6.3.5. Imaginea nepătată a divinității
6.3.6. Magdalena
6.4. Țăranii în fața oglinzii
6.5. Oglinda trișorului
6.6. „Oglinda naturii”
7. Ambiguități speculare
7.1. Reflexia infidelă
7.2. Oglinda fără reflex
7.3. „Oglinda mincinoasă”
Încheiere
Ilustrații
Bibiliografie
Dan-Robert Niculau (n. 2001, Focșani) este licențiat al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, secția Filosofie, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În prezent urmează programe de master atât la Facultatea de Arte Vizuale şi Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, cât și la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Preocupările sale științifice cuprind: fenomenologia, hermeneutica, estetica, filosofia artei, curatoriatul și teoria critică.