Descriere
Sumar
Despre autori
În literatura de specialitate, psihologică, filosofică, antropologică, sociologică și nu numai, revine tot mai des afirmația că societatea actuală este structural disfuncțională. Ultimele decenii conferă acestei critici o gravitate aparte. Ceea ce o fundamentează este caracterul urgenței. Mecanismul psihologic al negării, care stă la baza crizei globale actuale, își pierde rapid eficiența în fața unor evidențe factuale: deteriorarea fără precedent și, conform unor specialiști, iremediabilă a mediului de viață al omului și al celorlalte specii; o polarizare economică și socială tot mai agresivă și incompatibilă cu democrația, o extindere și o acutizare, metodic subevaluate, ale problemelor de sănătate mentală cu care se confruntă indivizii și comunitățile.
Ceea ce se impune este o modificare radicală a paradigmei conștiinței, a modului în care sunt înțelese și interpretate natura realității și natura umană, valorile, principiile și normele care stau la baza relației dintre om și natură, dintre indivizi și mediul lor social, dintre societăți și culturi. Știința occidentală nu a ajuns încă la o interpretare consensuală a originii conștiinței. Cu toate acestea, teza conform căreia conștiința reprezintă doar un epifenomen al funcționării creierului este tot mai contestată în temeiul cercetărilor realizate în domenii de vârf precum neurobiologia, neuropsihologia, fizica cuantică etc. Aceste cercetări fundamentează necesitatea regândirii și reinterpretării raportului creier-minte-conștiință dintr-o perspectivă mai amplă, multi și interdisciplinară.
Introducere
Partea I. Abordări multi și interdisciplinare. De la creier la spiritualitate
Relația creier-conștiință în știința cognitivă a religiei: limitele analogiei dintre mintea umană și computer
Cosmin F. Spaschi
Arta iconografică: expresie pozitiv-vizuală a artei conștiinței
Georgeta-Merișor Dominte, Petru Sofragiu
Chanakhya Sutra – conștiința prosperității materiale și spirituale
Liviu-Adrian Măgurianu
Extrapolarea modelului conştiinţei la nivel cosmic, în budhismul Yogācāra
Ovidiu Cristian Nedu
Partea a II-a. Conștiință și probleme socio-educaționale
De docta ignorantia – o viziune contemporană
Ionuţ Isac
Războiul hibrid ca formă de alterare a conștiinței publice
Adrian Lesenciuc
Conștiință și identitate a militarului în executarea mișcărilor de front.
De la protoself la conștiință extinsă
Adrian Lesenciuc, Iasmina-Georgiana Sauciuc
Analfabetism funcțional, metacogniție și competență pedagogică
Tudor Stanciu, Cristina Maria Tofan
Partea a III-a. Dezvoltarea emoțională, socială și culturală a conștiinței
Conștiința emoțiilor și „The Steadfast Club”
Cristina Maria Tofan, Iulia Dromereschi
Curatorii conștiinței trecute – model pentru provocările prezentului
Ioana Leontioaia
Dimensiunea psihologică a cunoașterii de sine
Georgiana Corcaci
Cristina-Maria Tofan (n. 1988, Vaslui) este doctor în psihologie, cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, din cadrul Academiei Române, Filiala Iași și asistent universitar în cadrul Departamentului de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Interesele ei de cercetare includ subiecte referitoare la procesul de identitate socială, motivație, personalitate și subiecte care influențează bunăstarea în medii educaționale, cum ar fi reglarea emoțională, gândirea disfuncțională și psihologia obiectivelor. A lucrat ca psiholog în domeniul asistenței psihologice pentru grupuri aflate în risc (grupuri cu risc de suicid, persoane private de libertate, copii și adolescenți aflați în risc de abandon școlar, persoane vârstnice imobilizate la pat și aflate în risc social). A publicat lucrări de specialitate dedicate înțelegerii mecanismelor psihologice implicate în dezvoltarea motivației și afectivității, în strânsă legătură cu contextul social în care o persoană se află. Este coautor al volumului Étude de lʼetat de santé concernant la population de la Roumanie et de la République de Moldavie rapportée aux caractéristiques nutritionnelles (2019) și coordonator editor al volumului Fenomenul Fake News. Mecanisme psihologice și sociale (2022).
Liviu-Adrian Măgurianu (n. 1972, Iași) este cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Activează de peste 20 de ani în societatea civilă prin intermediul Organizației Salvați Copiii, Filiala Iași, unde a implementat proiecte cu finanțare nerambursabilă în domeniul serviciilor psiho-socio-educaționale. Este absolvent al secției de Pedagogie, Facultatea de Filosofie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; a obținut diplome de studii aprofundate, masterat și doctorat în filosofie și științele educației.
Aurora Hrițuleac (n. 1961, Iași) este cercetător în domeniul psihologiei și științelor educației la Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”, Academia Română, Filiala Iași. Domeniile sale principale de interes sunt psihologia dezvoltării, psihologia pierderii și doliului, neuropsihologia, filosofia minții, psihologia socială. Preocupările de dată recentă vizează problematica rezilienței și neurorezilienței, perspectiva neuroștiințifică asupra funcționării sociale a creierului uman, impactul evoluțiilor psihosociale actuale asupra identității și identificării. Activități în proiecte extrabugetare: mentor/tutore în POSDRU/159/1.5/S/133675 – Inovare și dezvoltare în structurarea și reprezentarea cunoașterii prin burse doctorale și postdoctorale (IDSRC – doc. Postdoc.), 2014-2015; expert selecție grup țintă și expert furnizare programe de cercetare avansată în POCU 153322 – Suport educațional și formativ pentru doctoranzi și tineri cercetători în pregătirea inserției în piața muncii, 2022-2023.
